Această reuniune, desfășurată la nivel de miniștri de interne, urmează deciziei luate în luna mai de guvernul cancelarului german Friedrich Merz de a respinge la frontieră migranții clandestini, chiar dacă aceștia cer azil, o politică despre care Berlinul afirmă că și-o coordonează cu țările vecine, dar care a atras critici semnificative conform cărora ar fi astfel încălcate valorile și normele europene.
De asemenea, această întâlnire, desfășurată la Zugspitze, o zonă muntoasă din sudul Germaniei, a avut loc la aproape un deceniu după ce fostul cancelar german Angela Merkel a deschis granițele țării sale pentru circa un milion de migranți veniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.
Au participat la această reuniune miniștrii de interne din Germania, Franța, Polonia, Austria, Republica Cehă și Danemarca, precum și comisarul UE pentru afaceri interne, Magnus Brunner.
Obiectivele privind politica de azil convenite de aceștia, dar care au nevoie și de acordul Bruxelles-ului, includ eliminarea obstacolelor legislative în calea transferului solicitanților de azil respinși către centre securizate din afara UE și autorizarea desfășurării procedurilor de azil în țări terțe, scrie Agerpres.
Noul guvern german alcătuit din creștin-democrați și social-democrați a impus deja restricții privind migrația, inclusiv suspendarea programelor de reîntregire familială, în încercarea de a recâștiga sprijinul alegătorilor atrași de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Țara europeană unde românii au devenit a doua cea mai numeroasă comunitate, după germani
"Suntem toți îngrijorați de faptul că suprasolicitarea țărilor noastre de migrația ilegală contribuie de asemenea masiv la polarizarea societății. Dorim să combatem această polarizare", a declarat ministrul german de interne, Alexander Dobrindt.
Expulzările către țări precum Afganistan și Siria trebuie reinstituite ca practică standard, iar țărilor care nu cooperează pentru a-și repatria cetățenii migranți ilegali trebuie să le fie aplicate restricții privind vizele în UE, se arată în declarația comună adoptată la finalul reuniunii găzduite de Germania.
Comerțul și ajutorul pentru dezvoltare trebuie de asemenea folosite ca pârghie pentru a stimula returnările și a consolida cooperarea în domeniul migrației, se mai arată în document, insistând și asupra intensificării utilizării dronelor și alocării de fonduri europene suplimentare pentru infrastructură și personal la frontierele externe ale UE.
Cele cinci țări participante la întâlnire au mai convenit să intensifice lupta împotriva traficanților, pentru a destructura rețelele de trafic de persoane, și să respingă rapid migranții care au primit deja protecție într-o altă țară a UE.
Mai devreme vineri, Germania a expulzat 81 de afgani condamnați de justiția germană, transmițând astfel un semnal în plus al determinării cancelarului Friedrich Merz de a combate migrația.
Acțiunea a fost imediat denunțată de ONG-uri precum Amnesty International și de ONU, care a cerut "încetarea imediată a returnării forțate a tuturor refugiaților și solicitanților de azil afgani”, având în vedere că expulzările către Afganistan sunt controversate în condițiile în care această țară este condusă de talibani, o autoritate pe care guvernul german nu o recunoaște și cu care nu menține relații diplomatice.
