SÂNZIENELE.Tradiții și obiceiuri. Ce nu ai voie să faci în NOAPTEA DE SÂNZIENE

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii și fertilității, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor și belșug în gospodărie, dar și de practici ale fetelor pentru a-și afla sortitul și momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeița Diana, numele de Sânziana, așa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din "Sancta Diana", în timp ce în Muntenia și Oltenia se sărbătorește Drăgaica, după numele slav. După unii specialiști, sărbătoarea își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o horă.

În Noaptea de Sânziene fetele își visează ursitul. Ce trebuie să facă înainte de a se culca

NOAPTEA DE SÂNZIENE. În tradiția creștin ortodoxă, 24 iunie este ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrânețe de Elisabeta, eveniment ce pregătește minunea nașterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

SÂNZIENELE. Ce sunt sânzienele și ielele

 Legendele spun că sânzienele, niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă și dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoși femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele și tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără și devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.

 Ielele sunt descrise ca niște fecioare zănatice, cu o mare putere de seducție și cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peșteri, pe maluri de ape sau la răspântii și apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit și cu clopoței la picioare, în unele variante. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc și iarba nu mai crește acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebunește.

SÂNZIENELE. Tradiții pentru NOAPTEA DE SÂNZIENE

SÂNZIENELE. În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanțe cu arome puternice, băieții agită făclii, se strigă și se cântă din bucium. Localnicii din satul bistrițean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

Practicile legate de cunună, aprinderea unei torțe de către flăcăi, torță numită "făclia de Sânziene", alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptățesc pe etnologi și folcloriști să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

SÂNZIENELE 2016. Tradiții și superstiții. Ce sunt ielele și cum te ferești de vrăji și farmece

Sărbătoarea Sânzienelor se manifestă printr-o mulțime de ritualuri, menite să asigure rodnicia lanurilor și fertilitatea. În timp ce femeile măritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, fetelor le sunt rezervate alte obiceiuri, pentru aflarea sortitului în noaptea de Sânziene.

SÂNZIENELE.  Jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor

Sânzienele. Sărbătoarea Sânzienelor este legată de credințe, ca cea că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte, și practici precum folosirea florilor cu acealși nume pentru bunăstare, dar și aflarea alesului.

SÂNZIENELE. Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii și fertilității, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor și belșug în gospodărie, dar și de practici ale fetelor pentru a-și afla sortitul și momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeița Diana, numele de Sânziana, așa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din "Sancta Diana", în timp ce în Muntenia și Oltenia se sărbătorește Drăgaica, după numele slav. După unii specialiști, sărbătoarea își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o horă.

SÂNZIENELE. În NOAPTEA DE SÂNZIENE se culec plante de leac și de descântec

SÂNZIENELE.  Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi și momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar și de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori și ierburi, care vor fi folosite contra bolilor și altor rele.

Legendele spun că sânzienele, niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă și dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoși femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele și tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără și devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.

DRĂGAICA 2016. Ce minuni au loc de SÂNZIENE. Ce NU este bine să faci: Obiceiuri și tradiții

SÂNZIENELE.  Ielele sunt descrise ca niște fecioare zănatice, cu o mare putere de seducție și cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peșteri, pe maluri de ape sau la răspântii și apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit și cu clopoței la picioare, în unele variante. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc și iarba nu mai crește acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebunește.

SÂNZIENELE. Superstiții

SÂNZIENELE. În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanțe cu arome puternice, băieții agită făclii, se strigă și se cântă din bucium. Localnicii din satul bistrițean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

 Practicile legate de cunună, aprinderea unei torțe de către flăcăi, torță numită "făclia de Sânziene", alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptățesc pe etnologi și folcloriști să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

 Sărbătoarea Sânzienelor se manifestă printr-o mulțime de ritualuri, menite să asigure rodnicia lanurilor și fertilitatea. În timp ce femeile măritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, fetelor le sunt rezervate alte obiceiuri, pentru aflarea sortitului în noaptea de Sânziene.

SÂNZIENELE. În ajunul SÂNZIENELOR, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de SÂNZIENE și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Seara, se întâlnesc fetele care vor să se mărite cu flăcăii care doresc să se însoare. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le învârtesc în sensul mișcării soarelui, strigând: Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se apropie cununia. Cei în vârstă aruncau coronițe peste casă, pentru a află când vor muri. Se credea că atunci când coroniță va cădea de pe acoperiș, moartea este aproape.

Fetele își pun flori de Sânziene neîmpletite sub căpătâi. În acea noapte, ele își vor visă ursitul. Dacă cununa va fi purtată în păr sau în sân (de fecioare sau tinere neveste), acestea vor deveni atrăgătoare și drăgostoase. Înainte de răsăritul soarelui, fețele și flăcăii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate în coarnele vitelor. Dacă gingașă coroniță se oprește în cornul unei vite tinere, fata se va mărită după un tânăr, iar dacă se oprește în cornul viței bătrâne, ursitul va fi om în vârstă.

SÂNZIENELE. Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări oculare: flori de sceieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina, scrie wikipedia.

SÂNZIENELE. Ce minuni au loc de SÂNZIENE. Ce NU este bine să faci: Obiceiuri și tradiții

Sărbătoarea Sânzienelor este legată de credințe, ca cea că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte, și practici precum folosirea florilor cu acealși nume pentru bunăstare, dar și aflarea alesului.

SÂNZIENELE. Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii și fertilității, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor și belșug în gospodărie, dar și de practici ale fetelor pentru a-și afla sortitul și momentul în care se vor mărita.

 Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeița Diana, numele de Sânziana, așa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din "Sancta Diana", în timp ce în Muntenia și Oltenia se sărbătorește Drăgaica, după numele slav. După unii specialiști, sărbătoarea își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o horă.

SÂNZIENELE. 24 iunie este ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul

SÂNZIENELE. În tradiția creștin ortodoxă, 24 iunie este ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrânețe de Elisabeta, eveniment ce pregătește minunea nașterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi și momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar și de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori și ierburi, care vor fi folosite contra bolilor și altor rele.

În Noaptea de Sânziene fetele își visează ursitul. Ce trebuie să facă înainte de a se culca

SÂNZIENELE. Legendele spun că sânzienele, niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă și dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoși femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele și tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără și devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.

SÂNZIENELE. Ce sunt ielele și cum ne ferim de ele

SÂNZIENELE. Ielele sunt descrise ca niște fecioare zănatice, cu o mare putere de seducție și cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peșteri, pe maluri de ape sau la răspântii și apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit și cu clopoței la picioare, în unele variante. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc și iarba nu mai crește acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebunește.

 În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanțe cu arome puternice, băieții agită făclii, se strigă și se cântă din bucium. Localnicii din satul bistrițean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

Practicile legate de cunună, aprinderea unei torțe de către flăcăi, torță numită "făclia de Sânziene", alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptățesc pe etnologi și folcloriști să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

SÂNZIENELE. Sărbătoarea Sânzienelor se manifestă printr-o mulțime de ritualuri, menite să asigure rodnicia lanurilor și fertilitatea. În timp ce femeile măritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, fetelor le sunt rezervate alte obiceiuri, pentru aflarea sortitului în noaptea de Sânziene.

SÂNZIENELE plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, tămăduiesc bolnavii și apăra semănăturile de grindină.

SÂNZIENELE. Fetele împletesc cununii cu flori de SÂNZIENE

SÂNZIENELE. În ajunul SÂNZIENELOR, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de SÂNZIENE și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Seara, se întâlnesc fetele care vor să se mărite cu flăcăii care doresc să se însoare. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le învârtesc în sensul mișcării soarelui, strigând: Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se apropie cununia. Cei în vârstă aruncau coronițe peste casă, pentru a află când vor muri. Se credea că atunci când coroniță va cădea de pe acoperiș, moartea este aproape.

SÂNZIENELE. Fetele își pun flori de Sânziene neîmpletite sub căpătâi. În acea noapte, ele își vor visă ursitul. Dacă cununa va fi purtată în păr sau în sân (de fecioare sau tinere neveste), acestea vor deveni atrăgătoare și drăgostoase. Înainte de răsăritul soarelui, fețele și flăcăii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate în coarnele vitelor. Dacă gingașă coroniță se oprește în cornul unei vite tinere, fata se va mărită după un tânăr, iar dacă se oprește în cornul viței bătrâne, ursitul va fi om în vârstă.

Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări oculare: flori de sceieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina, scrie wikipedia.

SÂNZIENELE. De Sanziene, aflam daca avem soarta de iubire si casatorie

SÂNZIENELE sunt cele care aduc vara rod pamanturilor, noroc, sanatate si copii frumosi femeilor casatorite, alinare si tamaduire celor bolnavi si aflati in suferinta, protectie fata de furia naturii.

Sanzienelor le place sa fie iubite. Se supara si pedepsesc daca nu le iubesti. Pot deveni la fel de rele si dusmanoase precum Ielele sau Rusaliile, scrie garbo.ro.

Sunt numeroase obiceiurile si traditiile legate de aceasta sarbatoare. Difera de la o zona la alta si multe dintre ele sunt puse in legatura cu iubirea, casatoria si ursita omului. Nu degeaba este insa cunoscuta sarbatoarea Dragaicelor si sub numele de Sarbatoarea Iubirii.

In anumite zone, coronitele de sanziene sunt puse la un loc ferit in gradini si spatii deschise. Daca dimineata florile de sanziene sunt incarcate de roua insemna ca Sanzienele ti-au harazit o casatorie in anul respectiv. Prin urmare, fii foarte atenta la ceea ce visezi in noaptea dinspre 23 spre 24. Se spune ca visele din aceasta noapte sunt franturi din viitor si realitate.

 SÂNZIENELE. Vrei să-ți găsești jumătatea, să te împaci cu iubitul tău ori să faci ca focul pasiunii între voi să ardă mai puternic, pentru totdeauna? Iată câteva obiceiuri străvechi care au efecte pozitive și în vremuri moderne.

SÂNZIENELE. Noaptea de Sânziene este cel mai potrivit moment din an pentru a recurge la practicile magice. Tradiția spune că această noapte este una fermecată, deoarece se deschid porțile către tărâmul celălalt. Sânzienele aduc rod pământurilor, noroc, sănătate și copii frumoși femeilor căsătorite, alinare și tămăduire celor bolnavi sau suferinzi. Însă aceste făpturi magice pot deveni rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile, dacă nu le respecți ziua sau dacă nu o sărbătorești așa cum se cuvine.

SÂNZIENELE. Îți poți visa ursitul

SÂNZIENELE. Cu o zi înainte de Sânziene, după ce apune soarele, culege câteva flori de sânziene, pe care le pui sub pernă în noaptea cu pricina. Dacă în vis ți se arată un bărbat față de care simți o atracție, înseamnă că acela îți va fi ursitul, fiindcă, în aceste clipe magice, visele conțin frânturi din realitate. Dimineața, unge-ți corpul cu roua culeasă în zori (numită și apa de stele), deoarece se spune că sporește puterea de seducție și aduce noroc în dragoste.

SÂNZIENELE. În zonele urbane, s-a perpetuat un alt ritual de aflare a ursitului. Dacă vrei să afli numele celui cu care te vei mărita, umple un vas cu apă și aprinde o lumânare roșie. Apoi, toarnă în vas 23 de picături de ceară de la lumânarea aprinsă și așteaptă să se strângă pe margine. Prima literă care se formează este inițiala celui care urmează să-ți fie alături o viață întreagă.

SÂNZIENELE. Afli dacă e rost de căsătorie!

SÂNZIENELE. Cunoscută și sub numele de Sărbătoarea Iubirii, ziua de Sânziene îți spune dacă te vei căsători sau nu în viitorul apropriat. În cazul în care vezi flori de sânziene încărcate de rouă, înseamnă că îți este hărăzit ca anul acesta să-ți unești destinele cu partenerul tău. Totodată, florile pot fi împletite în cunune în formă de cerc pentru a le arunca în ajunul Sânzienelor către acoperișul casei.

SÂNZIENELE. Dacă a doua zi coronița nu a căzut de pe casă, înseamnă că persoana care a aruncat-o se va căsători curând.

DRĂGAICA 2016. Ce minuni au loc de SÂNZIENE. Ce NU este bine să faci: Obiceiuri și tradiții

SÂNZIENELE. Scăldatul ritualic aduce dragostea vesnica

SÂNZIENELE 2016. Tradiția mai spune că atunci când doi tineri se iubesc și vor să nu se mai despartă în veci, trebuie să facă baie-n mare, în noaptea de Sânziene, și dragostea lor va fi veșnică. De asemenea, scăldatul ritualic are rolul de a purifica persoana respectivă și de a „spăla“ necazurile din acel an. Mulți cred că scăldatul în apă atrage după sine bunăvoința Sfântului Ioan Botezătorul, acesta ajutându-te să-ți îndeplinești dorințele.

SÂNZIENELE. Secretul îndeplinirii dorințelor

Ai nevoie de o lumânare roz și de o sticlă neîncepută cu ulei de măsline extravirgin. Așază-te la masă, pune lumânarea în suportul ei și concentrează-te asupra a ceea ce-ți dorești. Unge lumânarea cu puțin ulei de măsline, de la jumătate spre vârf și apoi de la jumătate spre bază, în timp ce te gândești că o încarci de sentimente și emoții pozitive. Cu un obiect ascuțit încrustează în ceara lumânării dorința ta- spre exemplu „Să mă iubească partenerul meu“, „Să am o relație armonioasă“ etc. Aprinde lumânarea și gândește-te profund la ceea ce-ți dorești până când a ars în întregime.

Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

SÂNZIENELE. Semnificația sărbătorii

Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele își au originea într-un străvechi cult solar, scrie crestinortodox.ro.

SÂNZIENELE. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră. Sanzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, că reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sanzienele erau considerate a fi niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Nu este exclus ca în vremuri îndepărtate populația din munți să se fi întâlnit la momentele solstițiale (Sanzienele) sau echinocțiale pentru a săvârși ritualuri închinate Soarelui. Megaliții din Munții Călimani pe care s-au descoperit însemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi mărturii în acest sens.

Conform tradiției, Sanzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sanzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.

SÂNZIENELE.  Ce NU ai voie să faci în această zi

Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gură. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.

Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodarii primesc câte un spic de grâu, pe care îl așază pe grindă, în șură. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageste.

De asemenea, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.

SÂNZIENELE. Tradiții și obiceiuri

În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlnesc practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a norocului în gospodărie.

În dimineață de Sânziene înainte de răsăritul soarelui oamenii strâng buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă că va muri repede, atunci când coronița alunecă spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș.

SÂNZIENELE.  Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sarbatoarii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone fetele își fac coronițe din Sânziene pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.

Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

SÂNZIENELE.  Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Sărbătoarea Sânzienelor care marchează mijlocul verii, econsiderată și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se fac previziuni meteorologice în funcție de momentul în care răsare Constelația Găinușei, se determină perioada prielnică pentru semănatul grâului de toamnă.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Pentru a fi sănătoși și avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap, în această zi cu fiertură de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scaldă în ape curgătoare, iar pentru a se umple de fertilitate, femeile trebuie să se tăvălească dezbrăcate în rouă, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă jurul focurilor.

SÂNZIENELE. Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate se pun flori mirositoare pe morminte.

De Sânziene au loc bâlciuri. Acestea erau în trecut un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor vederea căsătoriei. Printre cele renumite târguri se cele de la Buzău, Focșani, Câmpulung , juețul Vrancea, Ipatesti, Pitești, Cărbunești, județul Olt, Giurgeni, județul Ialomița, Broșteni, județul Mehedinți).