Război în Ucraina, ziua 926. Strategia din spatele incursiunii ucraine în Kursk, explicată de șeful armatei Kievului. Ce planuri avea Moscova - LIVE TEXT

UPDATE 00.00 - Azerbaidjanul poartă discuții referitoare la extinderea exporturilor sale de gaze naturale în cel puțin trei noi țări din Europa, a declarat vineri președintele Ilham Aliyev. Azerbaidjanul, care a început să vândă gaze Europei în 2020, furnizează în prezent gaze naturale în opt state din Europa și are un acord cu regiunea să își dubleze exporturile până în 2027.

UPDATE 23.00 - Sute de locuitori din Liov s-au strâns vineri într-o biserică pentru a plânge trei surori și pe mama lor, toate ucise într-un atac rusesc care a lovit miercuri casa lor din orașul din vestul Ucrainei, aflat la multe sute de kilometri de linia frontului, relatează Reuters.

Șapte civili au fost uciși și peste 50 au fost răniți în atacul cu drone și rachete de miercuri, care a lovit o zonă rezidențială din Liov. Printre morți s-au numărat Evhenia Bazilevici, în vârstă de 43 de ani, și cele trei fiice ale sale, Iarina, în vârstă de 21 de ani, Daria, în vârstă de 18 ani, și Emilia, în vârstă de 7 ani.

Un cor a cântat în timp ce sicriele au fost purtate într-o procesiune către biserică. Mulți din mulțime țineau în mâini floarea soarelui, reprezentative pentru Ucraina, iar unii purtau cămăși tradiționale ucrainene.

UPDATE 22:00 -Recrutare brutală în Ucraina. Familia unui bărbat susține că acesta a fost omorât în bătaie de responsabili cu mobilizarea.

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului a cerut vineri deschiderea unei anchete asupra morții unui om care a fost, potrivit apropiaților, reținut și bătut de responsabili cu mobilizarea militară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Această chestiune, care s-a petrecut în regiunea Transcarpatia (vest), „necesită o anchetă imediată, completă și imparțială”, a declarat comisarul Dmitro Lubineț pe Telegram, precizând că a trimis o cerere în acest sens procurorului general și că au fost începute investigații. Dacă acuzațiile se confirmă, „vinovații trebuie aduși în justiție”, a subliniat el.

UPDATE 21.00 - Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a respins vineri încă o dată cererea Ucrainei de a putea să folosească armele americane cu rază lungă de acțiune în atacuri asupra unor ținte situate pe teritoriul Rusiei, transmite agenția DPA.

"Nu cred că există o anumită capabilitate care să poată fi decisivă" în acest război, a explicat Austin la încheierea unei noi întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care a reunit baza aeriană Ramstein din Germania țările ce oferă Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia.

Situația prezentă de pe câmpul de luptă arată că Rusia deja și-a mutat la baze din afara razei de acțiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS unele dintre avioanele folosite în lansarea bombelor ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva pozițiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei.

UPDATE 20.00 - Viktor Orban afirmă că „nici Moscova și nici Kievul nu au voința să ajungă la pace”

Premierul conservator ungar Viktor Orban, care menține relații bune cu președintele rus Vladimir Putin, nu a exclus o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la forumul de la Cernobbio (nordul Italiei), unde liderul ucrainean este așteptat vineri. „Sper că este aici. Avem o relație bună”, a spus Orban.

De asemenea, premierul ungar a apreciat că „o întâlnire între Putin și Zelenski este cu siguranță posibilă și necesară”, deși „nici Moscova și nici Kievul nu au voința să ajungă la pace”, ambele fiind „convinse că timpul va juca în favoarea lor” în acest război.

UPDATE 18:00 - Șeful NATO a declarat că știe modul în care se poate pune capăt războiului în cel mai scurt mod.

"Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei", a declarat Stoltenberg la o conferință de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare.

UPDATE 15:05 - Popularitatea lui Putin scade în urma ofensivei ucrainene în provincia Kursk

Popularitatea președintelui rus Vladimir Putin este în scădere, la o lună după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în provincia rusă de graniță Kursk, relevă un sondaj publicat vineri de Centrul pentru Studiul Opiniei Publice (Vtsiom), preluat de agenția EFE.

Acest sondaj recent, efectuat între 26 august și 1 septembrie, arată că 75,5% dintre ruși au încredere în liderul de la Kremlin, față de 81,5% la sfârșitul lunii iulie. Aproape 20% dintre cei chestionați au spus că nu au încredere în președinte, iar restul au preferat să nu răspundă.

Președintele Putin se bucura de o încredere de peste 80% înainte ca trupele ucrainene să atace direct teritoriul rus, luând prin surprindere armata rusă care era slab desfășurată în provincia Kursk. De asemenea, 72% dintre cei chestionați aprobă modul în care șeful statului administrează țara, o scădere de 6,4 procente față de sfârșitul lunii iulie.

UPDATE 13:10 - Zelenski le cere aliaților reuniți în Germania mai multe arme pentru a respinge Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri "mai multe arme" de la aliații Ucrainei reuniți în Germania, "pentru a respinge forțele ruse" de pe teritoriul ucrainean "și în special din regiunea Donețk", în est, informează AFP.

"Lumea dispune de suficiente sisteme de apărare aeriană pentru a garanta că teroarea rusă nu va avea rezultat și eu vă îndemn să fiți mai activi în această muncă alături de noi asupra apărării aeriene", a declarat liderul ucrainean în timpul reuniunii de la baza americană Ramstein, în vestul Germaniei, cerând de asemenea ca Ucraina să fie autorizată să folosească arme cu rază de acțiune lungă "nu doar pe teritoriul ocupat de la Ucraina, ci și pe teritoriul rus".

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit vineri la reuniunea aliaților internaționali ai Ucrainei care se desfășoară în Germania, pentru a mobiliza sprijinul acestor aliați.

Liderul ucrainean va avea de asemenea o întrevedere în tet-a-tet cu cancelarul federal german Olaf Scholz, după această reuniune.

UPDATE 11:30 - Cel puțin cinci răniți și incendii provocate de un nou val de atacuri rusești cu drone asupra Ucrainei

Atacurile rusești asupra Ucrainei din cursul nopții au provocat incendii și au rănit cel puțin cinci persoane în întreaga țară, au declarat vineri autoritățile locale, relatează Reuters, preluat de News.ro.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că, peste noapte, au doborât 27 din cele 44 de drone lansate de Rusia, alte opt fiind „probabil doborâte de instrumentele de război electronic”.

Rusia a folosit, de asemenea, două rachete în atacul din cursul nopții, a precizat armata aeriană ucraineană.

UPDATE 10:00 - Marea Britanie va trimite Ucrainei 650 de rachete pentru apărare antiaeriană

Guvernul britanic a anunțat vineri că va furniza Ucrainei 650 de rachete ușoare multirol, în valoare de 162 de milioane de lire sterline (213,13 milioane de dolari), pentru a ajuta la protejarea țării de dronele și bombardamentele rusești, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Noua livrare de rachete a fost anunțată în timp ce ministrul britanic al apărării, John Healey, participă la o reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, o coaliție ad-hoc formată din aproximativ 50 de țări, care se reunește la baza aeriană americană Ramstein din Germania.

Rusia a declanșat săptămâna trecută cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului la scară largă, la începutul anului 2022. Ucraina a făcut solicitări repetate pentru mai mult sprijin de apărare aeriană pentru a se apăra de atacurile cu rachete și drone.

UPDATE 9:40 - Estonia acuză Rusia de atacuri cibernetice comise începând din 2020 împotriva Ucrainei, NATO și UE

Estonia a acuzat joi Serviciul de informații militare al armatei ruse (GRU) că a întreprins începând din 2020 atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, țărilor membre ale NATO și UE, inclusiv împotriva Estoniei, informează AFP.

Trei ministere estoniene au fost ținta unor importante atacuri cibernetice în 2020.

"Estonia a atribuit aceste atacuri membrilor unității 29155 a Serviciului de informații militare al armatei ruse", a subliniat Ministerul Afacerilor Externe estonian într-un comunicat.

"O anchetă națională și internațională întreprinsă în zece țări a arătat că obiectivul Rusiei era de a provoca distrugeri sistemelor informatice naționale, de a obține informații sensibile și de a da o lovitură sentimentului nostru de securitate", a declarat ministrul estonian al afacerilor externe Margus Tsahkna, potrivit comunicatului.

UPDATE 6:30 - Rusia plănuia să lanseze un nou atac asupra Ucrainei din regiunea Kursk înainte de incursiunea transfrontalieră surpriză a Kievului, a declarat joi comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu pentru CNN.

Luna trecută, forțele ucrainene au pătruns în Kursk într-o incursiune transfrontalieră care i-a luat prin surprindere chiar și pe oficialii americani. Aceasta a semnalat că, în ciuda avantajului Rusiei în ceea ce privește numărul de oameni și armamentul, armata Moscovei are vulnerabilități.

UPDATE 5:20 - Autoritățile judiciare americane au anunțat joi acuzații împotriva a cinci agenți ai serviciilor militare ruse pentru presupusa lor implicare într-un atac cibernetic care a vizat site-uri guvernamentale din Ucraina, în pregătirea pentru invadarea acestei țări în 2022, relatează AFP.

Rechizitoriul îi vizează pe acești cinci agenți ai GRU, serviciul rus de informații militare, precum și pe un civil rus prezentat ca un hacker în vârstă de 22 de ani, Amine Timovici Stigal, deja inculpat în iunie.

 Aceste șase persoane "sunt responsabile pentru seria de atacuri informatice distructive denumite în mod obișnuit Whispergate", a declarat, în cursul unei conferințe de presă, la Baltimore, procurorul general adjunct Matthew Olsen de la Divizia de Securitate Nationala a DoJ (Departamentul de Justiție).

Acest atac masiv a vizat în special "infrastructurile civile și sistemele informatice ucrainene fără nicio legatură cu armata sau apărarea națională", a adăugat el. Acuzații "nu și-au limitat activitățile la Ucraina", a subliniat Olsen.

"Apoi au vizat sisteme informatice din alte țări care sprijină Ucraina în lupta sa pentru supraviețuire", în total "26 de parteneri NATO, inclusiv Statele Unite", a precizat oficialul american.

Departamentul de Stat al SUA oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații care conduc la arestarea fiecăruia dintre acuzați.

Aceste acuzații survin la o zi după ce autoritățile americane au anunțat o serie de măsuri, inclusiv urmăriri penale și sancțiuni, ca reacție la încercări de amestec în alegerile din Statele Unite care sunt atribuite Rusiei.