Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) avertizează că majorarea bugetului pentru medicamente este insuficientă, subliniind că ajustarea bugetului alocat medicamentelor cu inflaţia nu va preveni dispariţia de pe piaţă a tratamentelor ieftine.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia, prin internediul unui comunicat de presă, că ajustarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflaţia nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate ȋn România.
"APMGR face un apel către conducerile celor două ministere de a promova ȋn cadrul Guvernului, ȋn regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback ȋn funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra Bugetului de Stat. Conform simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, ȋncasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar fi redus ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS, ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal", transmite Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice.
Din cauza faptului că taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare, avertizează producătorii.
"Ȋn acest moment, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparaţie cu cca. 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei. Acest fapt a fost observat şi de Consiliul Concurenţei care susţine introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback.Aplicarea uniformă a taxei clawback a dus la crearea unor dezechilibre majore ȋn asigurarea accesului la tratament al pacienţilor prin dispariţia a mii de medicamente esenţiale cu preţ redus. Conform unui sondaj IRES publicat recent, unul din trei români care suferă de o boală cronică nu găseşte medicamente prescrise pe reţetă atunci când intră în prima farmacie", potrivit sursei citate.
APMGR susţine că alte 2.300 de medicamente care vor dispărea de pe piaţă ȋn perioada imediat următoare, completând lista celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul ultimilor doi ani.
Asociaţia consideră că implementarea calculului diferenţiat concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate - doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat - reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România.
