Postul Paștelui. Sfaturi de la nutriționist: „Postul este o adevărată detoxifiere”

Nutriționistul Adina Rusu spune că introducerea alimentelor ultra-procesate în alimentația de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări științifice recente, scrie Agerpres.

„Alimentația vegetariană, împreună cu efectele pe care activitatea religioasă le poate induce asupra psihicului, putându-se constitui într-o adevărată 'resetare' a organismului. În mod tradițional, postul Paștelui era caracterizat prin creșterea consumului de vegetale specifice primăverii, cu multe salate și mâncăruri pe bază de urzici, leurdă sau spanac, adevărate cocktail-uri de fitonutrienți.

În opinia specialistului, eliminarea produselor de origine animală din alimentație, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, poate contribui la scăderea aportului de grăsimi și în special de grăsimi saturate și de tip trans, compuși nocivi pentru organismul uman.

„Cercetările științifice au arătat că postul religios are ca efect scăderea nivelului LDL - colesterolului seric, așa-numitul colesterol 'rău', scăzând astfel riscul de ateroscleroză. consumul unei cantități optime de fibre alimentare este asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet și chiar de cancer. Fiind urmat pe o perioadă determinată de timp, postul religios nu are influențe majore asupra nivelului celor mai mulți micronutrienți, putându-se constata creșteri semnificative doar în cazul aportului de magneziu și de folat. Puținele studii realizate în acest sens au confirmat și creșterea nivelului de antioxidanți din organism, urmare a perioadei de post religios, contribuind astfel la scăderea stresului oxidativ", a explicat Adina Rusu.

În ceea ce privește dezechilibrele alimentare care pot apărea, postul religios este asociat la noi în țară, în mod tradițional, cu o creștere a consumului de carbohidrați, mai exact de pâine, orez, cartofi și paste, și cu scăderea aportului de proteine și de grăsimi sănătoase, spune nutriționistul.

„Este foarte important să avem o disciplină a meselor, astfel încât să ne putem ține apetitul sub control. Distanța foarte mare dintre mese poate duce la variații foarte mari ale glicemiei și la creșterea apetitului, făcându-ne să controlăm tot mai greu ce și cât mâncăm. De asemenea, este important să includem în alimentația noastră surse vegetale de proteine cât mai variate, cum ar fi hrișcă, năut, fasole, linte, tofu, quinoa sau nuci. Spre deosebire de alimentele de origine animală, care conțin proteine complete (cu toți aminoacizii esențiali - pe care organismul nu îi poate sintetiza), proteinele din plante sunt incomplete. Astfel, pentru a obține toți aminoacizii esențiali trebuie să includem în meniul nostru surse vegetale diferite de proteine; cu alte cuvinte, să avem o alimentație cât mai diversificată. Consumul nucilor, semințelor și al uleiurilor sănătoase contribuie atât la reglarea apetitului, cât și la asigurarea unui aport corespunzător de grăsimi sănătoase. Uleiul de măsline, de exemplu, pe lângă numeroase alte beneficii, este bogat în lipoproteine cu densitate mare (HDL), care contribuie la creșterea în organism a nivelului HDL - colesterol, 'colesterolul bun', scăzând riscul apariției plăcilor de aterom pe vasele sanguine", mai spune Adina Rusu.