Polonia și Ungaria, din nou sub lupa Comisiei Europene din cauza legilor justiției și migrației

Legea din Polonia analizată de Bruxelles, adoptată în februarie, prevede că magistraţii care contestă legalitatea reformelor judiciare sau numirea vreunui alt magistrat riscă sancţiuni care pot merge inclusiv până la excluderea din sistem. În plus, magistraţii vor fi obligaţi să-şi informeze superiorii cu privire la orice apartenenţă a lor în trecut la un partid politic sau la orice activitate în cadrul unor ONG-uri ori pe social media.
În acest caz, executivul comunitar a deschis procedura de infringement în aprilie, acum fiind trimis un aviz motivat, a doua etapă a procedurii. În timp ce Bruxelles-ul reclamă că aceste ”reforme” pot fi folosite de politicieni pentru a controla hotărârile judecătoreşti, guvernul de la Varșovia susţine că acestea ajută, de fapt, la modernizarea sistemului.

În cazul Ungariei, C.E. a trimis guvernului o scrisoare de punere în întârziere pentru regulile de azil adoptate în contextul pandemiei. Conform acestor reguli, pentru a primi azil în țară, migranţii trebuie mai întâi să obţină din partea unei ambasade ungare un permis special de intrare. Bruxelles-ul consideră că această dispoziție reprezintă ”o restricţie ilegală de acces la procedurile de azil”.

Cele două țări au la dispoziție două luni pentru a corecta neregulile constatate. În caz contrar, Comisia Europeană se poate adresa Curţii de Justiţie a UE. Guvernele de la Varșovia și Budapesta acuză însă că evaluările C.E. sunt mai degrabă politice decât juridice, notează Agerpres.