Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost inculpat pentru "asociere de răufăcători" în ancheta asupra suspiciunilor de finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007, ceea ce îi agravează situația judiciară în contextul în care mai are alte două procese în alte dosare, relatează AFP, preluat de Agerpres.
La finalul a patru zile de audiere și unui interogatoriu fluviu care a durat peste 40 de ore încheiat luni seară, Nicolas Sarkozy a fost inculpat pentru a patra oară în acest dosar tentacular.
Informația, dezvăluită de publicația online Mediapart, a fost confirmată pentru AFP de Parchetul național financiar.
"Am aflat cu cea mai mare stupefacție despre această nouă inculpare (...). Nevinovăția mea este din nou desconsiderată de o decizie care nu aduce nici cea mai mică dovadă privind orice finanțare ilicită", a reacționat fostul președinte francez pe contul său de Facebook.
"În cele din urmă voi dovedi nevinovăția mea completă. Mă voi lupta cu toată determinarea și energia de care sunt capabil. Injustiția nu va câștiga", a mai scris Sarkozy.
Pe 31 ianuarie, magistrații l-au inculpat pentru "asociere de răufăcători" pe unul dintre foștii săi colaboratori, Thierry Gaubert, suspectat că a beneficiat de fonduri provenind de la regimul libian al lui Muammar Gaddafi care ar fi alimentat campania lui Sarkozy.
Printr-un rechizitoriu auxiliar de la sfârșitul lui ianuarie, Parchetul național financiar a extins investigațiile la aceste fapte de "asociere de răufăcători", deschizând calea către inculparea mai multor noi suspecți, precum și către agravarea urmăririi judiciare a unor protagoniști deja inculpați, printre care și Sarkozy.
"Oricine vede că este vorba despre o decizie fără precedent, în coerență cu investigațiile realizate. Procedura își urmează cursul", a declarat Vincent Brengarth, avocatul asociației anti-corupție Sherpa, parte civilă în acest dosar.
Fostul șef al statului a fost deja inculpat în martie 2018 pentru "corupție pasivă", "tăinuire de deturnare de fonduri publice" și "finanțare ilegală a campaniei". De asemenea, el a fost plasat sub control judiciar.
Cu prilejul ultimei sale audieri, în iunie 2019, Sarkozy a denunțat un "complot", iar apoi a refuzat să răspundă întrebărilor magistraților. Mai mult decât atât, el a invocat în special imunitatea sa prezidențială, reproșându-le judecătorilor că au ieșit din perimetrul autorizat al anchetei și afirmând că deturnarea de fondurile publice ale unei țări străine, de care este acuzat, este un delict care nu există în legea franceză.
Curtea de apel din Paris a respins în mare parte recursul fostului președinte francez și a validat aproape în întregime investigațiile lansate în urmă cu opt ani în această afacere cu multiple ramificații. Surse judiciare susțin însă că avocații lui Sarkozy ar fi făcut recurs la această decizie.
Pe lângă acest dosar, în care investigațiile sunt încă în curs, fostul șef de stat va fi judecat între 23 noiembrie și 10 decembrie pentru "corupție" în afacerea așa-numită a "ascultărilor". El este suspectat că, împreună cu avocatul său Thierry Herzog, a încercat să obțină de la un înalt magistrat, Gilbert Azibert, informații secrete într-o procedură judiciară.
Sarkozy urmează, de asemenea, să fie judecat între 17 martie și 15 aprilie 2021 pentru finanțarea ilegală a celeilalte sale campanii prezidențiale, cea din 2012, în cadrul afacerii Bygmalion, în care i se reproșează depășirea plafonului de cheltuieli de campanie.
