Mugur Isărescu trage un mare semnal de alarmă: "Problema României e mult mai serioasă fiscal! Decizia e politică"

"Sprijinim un program al guvernului de ajustare fiscală, ca să nu îi spun corecție, că sună mai grav. Pe ăsta îl sprijinim în totalitate. Cum va ieși e atributul guvernului, el are politica fiscală, noi vom lucra cu ea. Personal, și colegii mei, și-au expus punctele de vedere legat de unele măsuri, uneori au fost taxați. Nu ne-am ferit să ne spunem punctele de vedere, dar nu vrem să creăm acum încă un tărăboi. Nu avem în față decizii tehnice. S-a pronunțat Consiliul Fiscal pe diverse probleme fiscale, avem raport al Băncii Mondiale, avem discuții cu UE.

Decizia e politică, nu tehnică. Nu puteți să mă întrebați pe mine, sunt o instituție a statului cu mandat precis. Guvernul trebuie să facă ajustare și consolidare, dar să asigure și stabilitatea și coeziunea socială. Fără stabilitate politică și coeziune socială nu putem avea stabilitate financiară. Decizia politică nu e ușoară, e treaba grea, eu am făcut reforma în 2000 și știu cum e.

Problema României e mult mai serioasă fiscal decât se discută pe bucățele, țara vrea servicii publice de calitate, autostrăzi, școli de calitate, spitale și sănătate, dacă le aduni ajungi la 40 – 50% din PIB. Acum sunt mai mult de 40% și vrem să le acoperim cu 27% din venituri? Treabă grea. Nu putem face multe recomandări. Discutăm cel mult de un pachet care să fie echilibrat, să ajute țara, să dea inflația în jos, să corecteze deficitele", a declarat Isărescu.

Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul trimestrial asupra inflației. 

“Rata anuală a inflației, măsurată cu indicatorul Indicele prețurilor de consum, calculat de Statistica din România, și-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat. Determinanții principali care au dus rata inflației în jos sunt dezinflația puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecției cotațiilor la materiile prime, acordul procesatorilor și comercianților locali de a reduce prețul de consum al laptelui, temperarea în continuare a așteptărilor inflaționiste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acționat câțiva factori, menționez acum: creșterea costurilor cu forța de muncă, tendința încă ascendentă a prețurilor de import cu toată stabilitatea cursului și persistența excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menținem însă pe cea mai bună poziție la nivel regional din perspectiva ratei inflației, mai ales dacă avem variația medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR. 
 
El a precizat că se înregistrează o scădere a prețurilor la combustibil și o există o evoluție favorabilă pe segmentul alimentelor procesate.
 
“Aceasta este compoziția indicelui prețurilor de consum și observați parte negativă pentru prima oară, trimestrial, avem evoluție la combustibil, evoluții negative, în sensul de descreștere a prețurilor, de scădere a prețurilor. Ce mai observăm? Că avem și evoluție favorabilă pe segmentul alimentelor procesate. Fluctuația cotației țițeiului la niveluri inferioare celor din anul precedent a menținut variațiile anuale ale prețurilor combustibililor în teritoriu negativ în T2, în trimestrul doi. Prețurile la pompă sunt, hai să le numim, rezonabile. Orice creștere nu dă bine, dar sunt rezonabile comparativ cu ce am avut anul trecut. Cotațiile materiilor prime și-au continuat corecția, cu efecte benefice de-a lungul lanțurilor de producție. Această evoluție a materiilor prime ne-a influențat pozitiv și pe noi, dar nu numai pe noi, în general, inflația în lume, în Europa, trăim în Europa, a venit în jos grație acestei evoluții, de data asta favorabilă, a cotațiilor principalelor materii prime. În consecință, după ce ne-am speriat anul trecut, datorită prețurilor producției industriale care, observați, cresc foarte mult, acestea au venit în jos la niveluri foarte apropiate de cele ale indicelui prețurilor de consum”, a transmis Mugur Isărescu. 
 
Guvernatorul Băncii Naționale a României a explicat că pe piața muncii sunt condiții relativ tensionate. 
 
“Pe piața muncii avem condiții relativ tensionate și această tensiune, această lipsă relativă de forță de muncă continuă să ofere angajaților o putere mai mare de negociere. În partea dreaptă aveți și costurile unitare cu forța de muncă. Trebuie să vă spun că acest lucru se întâmplă numai în România. Recent am fost la un seminar internațional la Dubrovnik, organizat cu sprijinul Fondului Monetar Internațional, și un mesaj al unui specialist de la Fond a fost să ne pregătim de o inflație corelată cu creșterea costurilor salariale. Deci, este o inflație destul de periculoasă, pentru că nu o combați ușor. Ăsta este într-adevăr un ușor avertisment legat de evoluția viitoare a prețurilor, nu numai în România, dar în Europa în general. Avem o temperare a creșterii economice în T1. Ne ajută din punct de vedere al inflației. Știți că este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să dai inflația în jos și în același timp să nu creezi recesiune. Este un balans dificil de realizat. Până acuma ne-a ieșit, ca să spunem așa, însă acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere, deci deviația PIB-ului a rămas pozitivă. Se atenuează, dar mai greu decât am fi vrut noi să se atenueze”, a mai afirmat Isărescu. 
 
El a declarat că se înregistrează o atenuare a consumului. 
 
“Avem o majorare a ritmului anual al consumului populației în T1, ușor ne-a surprins și pe noi. Am avut o creștere a consumului venită din venituri, dar observăm o atenuare a consumului extrem de vizibilă. Este legată probabil și de depozitele la termen ale populației. Au crescut semnificativ în această perioadă categoric și datorită dobânzilor mai mari la depozite, deci și consum mai mic, economisiri mai mari ne ajută să spunem în ceea ce privește temperarea inflației. Dar să vedem care sunt factorii care vor continua să contribuie la creșterea economică, pentru că țara are nevoie de creștere economică și credem că parcursul solid al investițiilor poate să fie soluția pentru asigurarea creșterii economice, deci o creștere economică bazată mai puțin pe creșterea consumului și mai mult pe investiții. Continuarea ei este însă condiționată în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene, cu alte cuvinte, de îndeplinire a programului cu Uniunea Europeană. Atragerea banilor europeni este esențială. O spunem de fiecare dată, ne ajută și din punct de vedere al inflației și din punct de vedere finanțării deficitului de cont curent. O bună parte din finanțarea deficitului de cont curent se face din donații din bani europeni, fără costuri și ne ajută și în ceea ce privește creșterea economică. De aceea, programul de ajustare și consolidare fiscală în fiecare comunicat al Băncii Naționale este menționat ca un factor pozitiv”, a mai afirmat Mugur Isărescu.