MOTIVAREA în cazul moțiunii de cenzură depusă de USR și AUR: CCR nu poate decide dacă listele de semnături prezintă ștersături sau sublinieri

De asemenea, mai spune CCR, nici Constituția și nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moțiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumția de veridicitate.

CCR a dat publicității luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admisă sesizarea premierului Florin Cîțu privind existența unui conflict juridic între Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moțiunea poate să fie dezbătută și votată.

Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele inițiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ștersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.

În motivare, CCR arată că moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost semnată de 124 de deputați și senatori în condițiile în care numărul minim necesar pentru inițierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor).

Judecătorii constituționali precizează că nici Constituția și nici Regulamentul Parlamentului nu au prevederi exprese privind modalitatea prin care se depun listele cu semnăturile parlamentarilor care susțin moțiunea, astfel încât, indiferent de modalitatea în care a fost transmisă, semnătura deputatului/senatorului exprimă voința sa neechivocă de a iniția o moțiune de cenzură.

"Nici Constituția și nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moțiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voința deputatului sau senatorului care a semnat moțiunea de cenzură, în sensul inițierii acesteia și însușirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator inițiator în parte, conform prevederilor regulamentare și a cutumelor parlamentare. Semnătura deputatului/senatorului exprimă voința neechivocă a acestuia de a iniția o moțiune de cenzură. Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conținutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată și confirmată, cu consecința atașării semnăturii la lista privind susținerea moțiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumție simplă de veridicitate, în sensul că exprimă realitatea cu privire la voința și intenția deputatului/senatorului de a iniția o moțiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumții se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare. În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăși procedura reglementată de art.113 din Constituție, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicității semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/senator", declară CCR.

Totodată, spune CCR, faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moțiunea de cenzură inițiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost "re-depuse" la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificația unei confirmări din partea autorilor moțiunii de cenzură a faptului că semnăturile inițiale depuse exprimă realitatea și a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru inițierea moțiunii de cenzură.

"În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moțiunea de cenzură a fost legal inițiată prin semnăturile atașate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ștersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanță constituțională, care nu pot forma obiectul analizei Curții Constituționale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere și nici Guvernul nu au competența de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original și de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ține nici de competența Curții Constituționale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanță constituțională, întrucât nu vizează/influențează exigența constituțională referitoare la numărul minim de deputați/senatori semnatari ai moțiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competența Curții Constituționale", precizează CCR.