Moțiune de cenzură împotriva Guvernului: CCR, așteptată să stabilească termenul pentru dezbaterea în conflictul juridic

Curtea Constituțională a României ar putea anunța termenul la care urmează să fie dezbătută sesizarea premierului Florin Cîțu cu privire la existența unui conflict juridic dintre Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură a USR PLUS și AUR, după ce părțile implicate au primit termen până miercuri să transmită punctele de vedere.

Prim-ministrul a depus la Curtea Constituțională o sesizare cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern în care se invocă o conduită "neconstituțională, deopotrivă neloială și abuzivă, față de autoritatea executivă", întrucât moțiunea de cenzură a fost inițiată, depusă și comunicată cu "încălcarea dispozițiilor constituționale ale articolului 113 alineat (2) din Constituție".

"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituție, întrucât Parlamentul României, prin Președintele Camerei Deputaților, a transmis Guvernului României o moțiune de cenzură inițiată, depusă și comunicată cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale articolului 113 alineat (2) din Constituție, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituțională, deopotrivă neloială și abuzivă, față de autoritatea executivă și care a generat o situație conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituțional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanței de contencios constituțional să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizare.

Potrivit documentului, "Parlamentul României, prin Președintele Camerei Deputaților, a încălcat dispozițiile constituționale cu privire la obligația comunicării moțiunii de cenzură către Guvern în aceeași zi cu depunerea acesteia, în speță în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin Președintele Camerei Deputaților, cu încălcarea Constituției și a prevederilor regulamentare, a comunicat o moțiune de cenzură inițiată și depusă cu nerespectarea condițiilor constituționale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voință a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data inițierii respectivei moțiuni de cenzură".

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situație juridică conflictuală generată de modul neconstituțional în care Parlamentul a înțeles să declanșeze controlul parlamentar prin moțiune de cenzură cu consecințe "grave" asupra bunei desfășurări a activității Guvernului în planul politicii interne și externe a țării, respectiv a bunei funcționări a administrației publice, susține Executivul.

"Într-un stat de drept în care principiul separației puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moțiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) și Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformității derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce privește situația litigioasă supusă judecății Curții Constituționale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituțional privind inițierea, depunerea și comunicarea moțiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituție, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituțională, care nesocotește condițiile de validitate necesar a fi întrunite pentru inițierea, depunerea și comunicarea unei moțiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii și, eventual, adoptării respectivei moțiuni de cenzură", se mai explică în sesizarea către CCR, potrivit Agerpres.