Josep Borell, șeful diplomației europene, a lansat un mesaj mai mult decât clar pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Acela de a pune în aplicare mandatul internațional de arestare emis Curtea Penală Internațională pe numele premierului Israelului, Benjamin Netanyahu
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a estimat sâmbătă că statele UE au obligația să pună în aplicare mandatele de arestare emise joi de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant și șefului aripii militare a mișcării palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război și crime împotriva umanității, relatează agențiile Reuters și EFE.
"Statele semnatare ale Statutului de la Roma (actul fondator al CPI, semnat de toate statele UE, n.red) sunt obligate să aplice decizia instanței. Acesta lucru nu este ceva opțional", a indicat Josep Borrell în timpul unei vizite în Cipru. Același obligații le revin țărilor care aspiră să adere la UE, a completat el, scrie agerpres.ro.
"De fiecare dată când cineva nu este de acord cu politica vreunui guvern israelian este acuzat de antisemitism", a remarcat Borrell, cunoscut pentru pozițiile sale foarte critice la adresa Israelului, dar nu întotdeauna împărtășite de statele UE și de instituțiile europene, de când armata israeliană a lansat în octombrie anul trecut în Fâșia Gaza o ofensivă sângeroasă în care au fost uciși până în prezent peste 44.000 de palestinieni, după un atac al mișcării Hamas care a ucis circa 1.200 de persoane în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023.
"Eu am dreptul să critic deciziile guvernului israelian, fie că este vorba despre Netanyahu sau altcineva, fără să fiu acuzat de antisemitism", a mai spus Borrell, care a deplâns faptul că statele "membre ale UE sunt profund divizate în fața deciziilor Curții Penale Internaționale". "Este vorba despre o decizie juridică, nu politică, și nu are nimic antisemit", a insistat el.
"Atunci când Curtea (Penală Internațională), creată cu sprijinul clar al multor membri ai UE, a cerut arestarea lui Putin (președintele rus Vladimir Putin, n.red), mulți au aplaudat, iar acum aceleași voci rămân tăcute" după ce aceeași instanță a cerut arestarea premierului israelian Netanyahu, a mai remarcat Josep Borrell.
După anunțarea sentinței CPI, premierul ungar Viktor Orban a declarat că Netanyahu este binevenit într-o vizită în Ungaria, asigurându-l că nu riscă arestarea. Ungaria nu este însă singura țară din UE care a sugerat că nu va pune în practică mandatul de arestare dacă premierul israelian sau fostul său ministru al apărării ar fi prezenți pe teritoriile lor. Guvernul german, de pildă, a transmis că este "dificil de imaginat" că l-ar putea aresta pe Netanyahu. "Această poziție este de asemenea rezultatul istoriei germane", a recunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, referindu-se astfel la Holocaust.
