Mănăstirea făcătoare de minuni, situată aproape de Bucureşti

Mănăstirea Ghighiu, cu hramul „Izvorul Tamaduirii“, a fost întemeiată cu peste patru secole în urmă, în mijlocul unei păduri de pe întinderea Codrilor Vlasiei, şi atrage turiştii aflaţi în căutare de minuni şi tămăduire, rugăciunile lor fiind adresate mai ales icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă din Siria acum mai bine de 50 de ani, dar şi izvorului tămăduitor aflat aici, scrie Rador.ro.

Prima atestare a locului, sub numele satului aflat aici – Ghigheu – , apare în anul 1471, într-un hrisov al voievodului Radu cel Frumos, iar la 30 noiembrie 1601 este menţionată pentru prima dată mănăstirea de aici, într-un document al lui Bunea logofăt, fiului logofătului Coresi din localitate, prin care afirmă că a respectat jurământul faţă de tatăl său de a nu se atinge de domeniul mănăstirii, ctitorie a acestuia şi a soţiei sale, jupâniţa Slăviţa.

Cei doi ctitori aceau să fie îngropaţi în mănăstire, lăsând mare blestem pentru cei care s-ar fi opus ca acel teren să rămănă mănăstirii.