Mai mult ca niciodată, tot ceea ce am trăit cu toții anul acesta ne face să ne gândim și mai mult la... “ceea ce nu se trece”. La inima omului care vibrează la fiecare bucurie și la fiecare necaz, la durere și fericire, deopotrivă. Care rămâne larg deschisă către tot ce e frumos și înălțător. Care ne ajuta să privim, la cumpăna dintre ani, cu înțelegere, iertare, recunoștință și... nădejde.
Revelionul a fost până acum noaptea albă în care petrecerile se țineau, fără oprire, până la răsărit. Anul acesta, au fost complet interzise. Inclusiv cele private. Nu am avut voie cu mulți invitați la masă, iar puținii musafiri ar fi trebuit să poarte măști în noaptea dintre ani. Nici măcar la 12 noaptea nu a fost permisă ieșirea în stradă pentru ciocnirea unui pahar cu șampanie...
