Judecătorii nu cad de acord în legătură cu legalitatea rechizitoriului în dosarul Revoluției. Cum va fi soluționat cazul
Judecătorii nu cad de acord în legătură cu legalitatea rechizitoriului în dosarul Revoluţiei
Dosarul "Revoluției" în care este acuzat Ion Iliescu, întâmpină probleme în instanță. Doi judecători de la ICCJ nu au căzut de acord în legătură cu legalitatea rechizitoriului, cazul urmând a fi soluționat prin introducerea în completul de judecată a unui al treilea magistrat.
Pe 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București a decis începerea judecării pe fond în dosarul 'Revoluției', în care fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității. Instanța a constatat atunci că rechizitoriul întocmit de procurorii militari este legal.
Acuzații au contestat soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul fiind repartizat în decembrie 2023 unui complet format din doi judecători.
Potrivit unei informări transmise miercuri de Instanța supremă, pe 8 martie 2024, completul format din cei doi judecători de la ÎCCJ a rămas în pronunțare asupra contestației celor trei inculpați, însă după trei amânări, magistrații nu au reușit să cadă de acord asupra unei soluții, având opinii divergente.
În consecință, cazul a fost repus miercuri pe rol, prin intrarea în complet a unui al treilea judecător.
Conform art. 354, alin. (5) din Codul procedură penală, în situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergență.
Înainte de a ajunge la Curtea de Apel București, dosarul "Revoluției" s-a plimbat peste patru ani între instanțele și parchetele bucureștene pe motive de procedură.
Cum arată casa lui Florin Piersic din Cluj, acolo unde marele actor s-a retras la bătrânețe
În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existența unor nereguli în rechizitoriu.
Instanța supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care "declarații" ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.
În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunța retrimiterea la Instanța supremă a dosarului Revoluției, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari.
După șase luni, un judecător de cameră preliminară de la Instanța supremă a decis că nu este de competența acestei instanțe să judece acest dosar și l-a trimis la Curtea de Apel București.
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de șef de stat și de guvern, președinte al CFSN și al Consiliului Militar Superior, cu intenție, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și și-a asumat, în intervalul 22 - 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 - 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari.
De asemenea, aceleași fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 - 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existența unei părți însemnate a populației civile, de pe întregul teritoriu al României, susțin procurorii.
Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenție, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și și-a asumat, în intervalul 22 - 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, cu intenție, în intervalul 22 decembrie - 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.
Traian Băsescu, acuzații grave la adresa lui Nicușor Dan. De ce l-a poreclit ”Plicușor Ban”
Revoluția Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială și politică, lupte de stradă, demonstrații cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timișoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în București și alte orașe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu, la data de 22 decembrie 1989 (ora 12,06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceștia și sfârșitul dictaturii comuniste în țara noastră.
Parchetul precizează că, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României a fost declanșată, cu intenție, o amplă, sistematică și deosebit de complexă acțiune militară de inducere în eroare, unică în istoria națională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferințe psihice, lipsiri grave de libertate.
Împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
Activitatea de cercetare s-a declanșat chiar în ziua de 22 decembrie 1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.
Un denunțător Pfizer a dat în vileag un email intern al companiei: „Dozele de vaccin care vor fi utilizate în acest program sunt separate”
Ulterior, urmare situațiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga țară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele și localitățile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împușcare a unor persoane, respectiv reținerea unor participanți la demonstrațiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secția Parchetelor Militare și celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN și 15 din cadrul MI), 114 ofițeri (32 din cadrul MApN și 82 din cadrul MI), 13 subofițeri (8 din cadrul MApN și 5 din cadrul MI), 36 militari în termen și 87 civili, în sarcina cărora s-a reținut că, prin măsurile dispuse sau acțiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.
Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice și militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acționat în vederea reprimării demonstrațiilor împotriva regimului comunist și a dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
