Guvernatorul BNR Mugur Isărescu afirmă că nu se poate face o legătură între creșterea economică și nivelul de trai în condițiile în care se plătește datoria și se ajustează semnificativ deficitul extern și susține că România trebuie să evite politica de rambursare pe care a avut-o Nicolae Ceaușescu.
"Nivelul de trai este legat de altceva și trebuie să înțelegeți că a face o corelație - avem creștere economică trebuie să crească și nivelul de trai, această corelați nu este valabilă decât dacă toată creșterea economică se duce în nivelul de trai. Or, România, uitați-vă tot la cifre, a redus substanțial deficitul extern. Când ai deficit extern ce înseamnă? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, păi asta înseamnă creștere pe trei ani de zile, decât dai în exterior. Foarte bine, pentru că trăiești mai bine câtă vreme iei mai mult din exterior. Sosește însă momentul, exact ca un credit, crești cu 14% mai mult decât produci, eu simplific acum lucrurile (...) dar când reduci de la 14% la 4% dintr-o dată ai zece procente cu care fie scade producția, și atunci scade și nivelul de trai, fie scade altceva, te împrumuți din altă parte și așa mai departe", a spus Isărescu, întrebat dacă egalizarea cifrelor de inflație nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai și cum de nu se simte creșterea economică la nivelul populației.
Șeful băncii centrale a ținut să spună că lucrurile au fost așezate destul de bine de către România ca să nu fie o cădere dramatică a nivelului de trai.
"Dar și anul trecut, când am avut creștere economică de 3,5%, iar lumea spune nu o simt în buzunar, deficitul extern s-a redus de la 4% la 1%. Păi dacă le puneți în balanță, ai o reducere a deficitului extern de 3% și o creștere economică de 3,5%. Păi de unde să mai crească nivelul de trai? Eu acum simplific foarte mult", a spus guvernatorul BNR.
Isărescu a precizat că nu există niciun fel de "ascunziș" în cifrele privind inflația, care evoluează pozitiv, iar creșterea nivelului de trai se va simți în perioada următoare, dacă nu se va îmbunătăți în continuare balanța de plăți.
"Dacă se îmbunătățește balanața de plăți, de exemplu, și punem bani deoparte și vrem să rambursăm datoria externă cum s-a făcut în anii '80, că am văzut și lucruri din acestea, nu o să crească nivelul de trai. Chiar dacă o să ai creștere economică, dai banii înapoi. La fel ca dumneavoastră, dacă aveți un credit și nu vreți să-l refinanțați, dați banii înapoi, strângeți cureaua. Dacă rămânem la 1-2% deficit extern, dacă se mărește deficitul cu atât mai mult impactul este pozitiv asupra nivelului de trai, se adaugă la creștere economică", a adăugat Isărescu.
Oficialul BNR crede că cea mai bună soluție pentru viitor nu este restrângerea datoriei, ci menținerea ei la acest nivel, prin refinanțarea actualelor împrumuturi.
"Intră bani în România, dar se plătește mai mult. Ies mai mulți. N-am plătit toată datoria și nu cred c-o s-o plătim. Poziția noastră, și a mea personală, este ca și datoria publică și datoria externă în general, care depinde de firmele private, este să aplatizăm lucrurile cam pe unde sunt în prezent. S-o refinanțăm, dar este o decizie foarte importantă, strategică", a spus Isărescu.
Datele statistice indică o deteriorare semnificativă a nivelului de trai de la debutul crizei financiare, din octombrie 2008.
