Instanța Supremă intră în conflict cu Parlamentul - Judecătorii sesizează CCR. Ce legi importante contestă

Sesizarea de neconstituționalitate vizează Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 care se referă la statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările adoptate luni de Senat reglementează transferul magistraților în cadrul instanțelor și parchetelor prin intermediul CSM și condiții de vechime reduse de la zece la șapte ani pentru procurorii DNA și DIICOT.

Sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în ansamblul său, precum și anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă.

”Sub aspect extrinsec, sesizarea privește neconstituționalitatea actului normativ în întregime, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 61 alin. (2) și ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de camera decizională (Senatul României) modifică substanțial obiectul de reglementare, configurația și conținutul legii adoptate de prima cameră sesizată (Camera Deputaților). Sub aspect intrinsec, sesizarea privește neconstituționalitatea dispozițiilor articolului II pct. 1 și 2 (art. 791 alin. (3) și art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii; neconstituționalitatea dispozițiilor articolului II pct. 1 și 2 (art. 791 alin. (3) și art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la principiul egalității în drepturi; neconstituționalitatea dispozițiilor articolului II pct. 1 și 2 (art. 791 alin. (3) și art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituție referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept”, a transmis Înalta Curte într-un comunicat.

Luni, în calitate de Cameră decizională, Senatul a adoptat propunerea legislativă de modificare a legii privind statutul magistraților și a legii organizării judiciare, care reglementează transferul magistraților în cadrul instanțelor și parchetelor prin intermediul CSM și condiții de vechime reduse de la zece la șapte ani pentru procurorii DNA și DIICOT.

Propunerea legislativă, inițiată de parlamentari ai USR-PLUS, a primit 75 de voturi ”pentru”, 48 ”împotrivă” și o abținere. Acesta a pus în acord prevederile actuale cu decizia 454/2020 a Curții Constituționale.

Principalele modificări: 

Senatorii au aprobat reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT. Această reducere era stipulată în forma inițială a proiectului de act normativ, însă deputații nu au acceptat această soluție, fiind respinsă în plenul Camerei Deputaților, care s-a pronunțat pe 26 mai, în calitate de prim for legislativ.

Proiectul prevede abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior.

Potrivit celor adoptate, transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța/parchetul de unde se transferă și unde se transferă.

În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel/aceluiași parchet de pe lângă o instanță din circumscripția aceleiași curți de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferați la Direcția Națională Anticorupție sau la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Declanșarea procedurii de transfer se decide, de regulă, semestrial de președintele sau, după caz, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii și se face prin publicarea pe pagina de internet a CSM a unui anunț în acest sens, însoțit de lista posturilor vacante de la instanțe sau parchete, precum și a posturilor care urmează a se vacanta, mai prevede proiectul adoptat.

Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmește un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător/procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța/parchetul de la care se solicită transferul, precum și la instanța/parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior și motivele admiterii/respingerii acestora, precum și, dacă este cazul, mențiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcția de judecător sau a judecătorilor în funcția de procuror.

Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanțele/parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe țară, precum și mențiuni privind incidența interdicțiilor, ori după caz, mențiuni privind judecătorii/procurorii delegați de la instanța/parchetul la care funcționează judecătorul/procurorul care solicită transferul, precum și de la instanța/parchetul la care se solicită transferul.

La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al președintelui României, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcția de judecător se formulează de către plenul CSM, cu avizul consultativ al conducătorului parchetului de la care provine și al președintelui instanței la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcția de procuror se formulează de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al președintelui instanței în care își desfășoară activitatea și al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.

Cererile de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și din funcția de procuror în funcția de judecător se soluționează în sesiuni declanșate, de regulă, semestrial de președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorul sau procurorul care solicită numirea susține un interviu în fața plenului CSM.

Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător se transmite președintelui României, în vederea emiterii decretului, potrivit Agerpres.