Înalta Curte a decis joi să atace la Curtea Constituțională legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat, ambele acte normative fiind adoptate miercuri de Parlament.
Înalta Curtea este una dintre instituțiile care pot sesiza CCR în legătură cu acte normative aprobate de Parlament.
Înalta Curtea este condusă de Corina Alina Corbu.
Legea pensiilor speciale, criticată și de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, miercuri, după ce Camera Deputaţilor a adoptat modificările aduse legii pensiilor speciale, că, prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi generarea unor "vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie".
"Având în vedere adoptarea de către Senatul României a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecinţe iremediabile asupra independenţei justiţiei şi statutului magistratului", se precizează într-un comunicat al CSM.
Potrivit sursei citate, în procesul legislativ nu a existat un dialog instituţional onest între puterea legislativă şi puterea judecătorească, în sensul că nu a fost solicitat un aviz real al Consiliului cu privire la forma adoptată a proiectului de lege.
"Puterea legislativă a trimis Consiliului o altă formă a proiectului de lege, care a fost avizată favorabil cu observaţii prin Hotărârea plenului 187 din 22 decembrie 2022. Proiectul de lege adoptat astăzi (miercuri -n.r.) a fost modificat succesiv în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, având o formă total diferită de cea avizată favorabil cu observaţii şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, proiectul de lege transmis iniţial şi adoptat de prima cameră sesizată - Senatul României, nu prevedea nicio condiţie de vârstă pentru pensionare, ci doar reglementa vechimea minimă în profesie. Prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi generarea unor vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie", spune Consiliul.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că, în calitate de garant constituţional al independenţei justiţiei, astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, proiectul legii pensiilor speciale.
Au fost înregistrate 209 voturi "pentru", 27 "împotrivă" şi 17 abţineri.
Luni, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară. Senatul a aprobat miercuri aceste amendamente, iar proiectul a fost adoptat în aceeaşi zi, decizional, de Camera Deputaţilor.
Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.
Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, a precizat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).
Printre cele adoptate, procurorii şi judecătorii se vor putea pensiona până în 2028 în aceleaşi condiţii ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, şi beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizaţia brută şi sporurile din ultima lună de activitate. De aceleaşi condiţii de pensionare prevăzute de legile în vigoare vor beneficia şi pensionarii militari, în următorii cinci ani. Totodată, pensiile mai mari de 4.000 de lei net vor fi impozitate cu 15%.
