Procurorii spun că fostul șef de la Sănătate a angajat-o, în 2017, pe consiliera care lucra în Bihor, dar care apărea pontată că lucrează în același timp și la minister, la București. Olivia Marcu ar fi obținut salarii în valoare de peste 75 de mii de lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul Ministerului Sănătății. De altfel, institutia a anunțat Parchetul că dorește recuperarea pagubei, în cadrul procesului.
Potrivit procurorilor anticorupție, Florian Bodog este acuzat de: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale); fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni).
În același timp, Florian Bodog, în prezent senator PSD de Bihor, a anunțat că își va demonstra nevinovăția în instanță, mai ales că, susține acesta, a prezentat „deja probe clare” în acest sens.
Fostul ministru a scris pe Facebook că „vestea trimiterii în judecată de către DNA este una așteptată. Voi avea ocazia cât mai curând, în fața instanței, să fiu declarat nevinovat, pentru că probele aduse împotriva mea nu atestă acuzațiile făcute de procurori.
Așa cum am mai spus, activitățile prestate public de către consiliera mea de atunci sunt accesibile oricui pentru verificare, printr-o simplă căutare pe internet. De altfel, eu am prezentat deja probe clare! Este rândul procurorilor să își prezinte dosarul.
BODOG FLORIAN DOREL, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),
- fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),
- fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni);
MARCU (fostă BACIU) OLIVIA ANDREEA, la data faptelor angajată în funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie - octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.
Ministerul Sănătății a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 75.656 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că, la data săvârșirii faptelor, inculpatul Bodog Florian Dorel avea calitatea de ministru în Guvernul României, iar faptele aveau legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
