Curtea Constituțională nu a decis joi dacă evazioniștii fac sau nu închisoare dacă paguba provocată statului este de cel mult 100.000 de euro. Judecătorii constituționali au amânat dezbaterea sesizărilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, Guvernului și Avocatului Poporului asupra legii prin care evazioniștii scapă de închisoare și plătesc doar o amendă dacă achită integral un prejudiciu de până la 100.000 de euro. O decizie a CCR este așteptată peste trei săptămâni.
CCR a anunțat joi că a amânat judecarea pentru data de 17 februarie 2021 a obiecțiilor de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, obiecții formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, de Guvernul României și de Avocatul Poporului, potrivit unui comunicat de presă.
Legea prin care evazioniștii pot scăpa de închisoare în cazul achitării unui prejudiciu de maximum 100.000 de euro a primit undă verde din partea parlamentarilor în decembrie anul trecut. Ulterior, legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), dar și de Avocatul Poporului.
Controversata lege de scutire de plată a evazioniștilor a fost inițiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „deputatul Mitralieră”.
Deputații au adoptat legea la 17 decembrie 2020, cu 195 de voturi "pentru", 72 "împotrivă" și 19 abțineri. Deputații PNL și USR au anunțat atunci că votează împotrivă. Actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, deputat USR la acea dată, avertiza că PSD creează prin acest proiect un „rai al evazioniștilor”.
„Ce conține acest proiect? Pe scurt, e un soi de amnistie totală; introduce o cauză de nepedepsire pentru evazioniștii care și-au pus deoparte niște bani pentru zile negre și care, fiind prinși, oricât de mare ar fi fost prejudiciul, achită întreaga pagubă, plus 20% din baza de calcul, penalități și majorări de întârziere. Ei scapă așadar de pedeapsă și rămân cu cazierul curat ca lacrima. Această lege este o adevărată instigare la evaziune fiscală!”, afirma Stelian Ion pe Facebook la acea dată.
În prezent, evaziunea fiscală se pedepsește cu închisoarea, iar dacă legea adoptată de deputați va primi undă verde din partea judecătorilor CCR, evazioniștii vor scăpa doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul, iar dacă dau și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.
La două zile de la adoptarea de către deputați, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să sesizeze CCR asupra legii prin care persoanele inculpate pentru evaziune fiscală scapă de închisoare. Sesizarea de neconstituționalitate vizează actul normativ în întregime, iar unul dintre argumente este că forma adoptată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, modifică substanțial obiectul de reglementare și configurația legii adoptate de Senat. Și Avocatul Poporului a înaintat Curții Constituționale o sesizare asupra actului normativ.
Ministerul Justiției anunța în decembrie anul trecut că va propune Guvernului atacarea la Curtea Constituțională a acestei prevederi din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Proiectul a fost avizat negativ de Guvernul Orban la acea dată și a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecțiunile de neconstituționalitate și declarând proiectul neconstituțional în ansamblul său, potrivit Ministerului Justiției. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 19 decembrie 2018, dar a fost atacată de PNL, PMP și USR la Curtea Constituțională, care a admis obiecțiunile de neconstituționalitate prin Decizia nr.147/2019.
Ce prevede Legea care îi poate scăpa de închisoare pe evazioniști
- Art. 10. Alin. (1): În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amendă.
- Art. 10. Alin (1`): În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1`).
