Rezistența românilor, care au ieșit zile la rând în stradă, în fața adversității politice este un fenomen neașteptat și continuă modelarea culturii românești a protestului, comentează Euronews, citat de News.ro.
Peste 600.000 de oameni s-au strâns duminică seara în toata țara, după ce Guvernul Grindeanu a retras Ordonanța de Urgență controversată care a amenințat eforturile actuale anticorupție. Un val de proteste a izbucnit la începutul săptămânii trecute, când Ordonanța a fost aprobată inițial, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie. “Noaptea ca hoții” a devenit unul dintre sloganurile manifestanților.
O parte din presă și noua societate civilă au reacționat cu furie, dar s-au și entuziasmat și au lăudat reacția puternică a opiniei publice. Fiecare nou protest l-a depășit pe precedentul, cu număr record de participanți înregistrat de aproape fiecare dată, peste tot în țară.
Aceste manifestații subliniază curentul de nemulțumire, ce poate fi observat și în alte țări din Europa Centrală și de Est, față de prăpastia dintre așteptări și realizările procesului de tranziție, scrie televiziunea paneuropeană.
Majoritatea orientate împotriva sistemului politic, cele mai vizibile manifestații au la bază oameni tineri, care nu erau interesați înainte de politică, care dau dovadă de o orientare tot mai clară către lege și ordine și care cer să fie implicați în procesul politic.
Punctul comun este lupta împotriva corupției și acesta se dovedește un cadru eficient de mobilizare, pentru că este suficient de amplu și lasă spațiu pentru sensibilitățile specifice acestei generații, comentează Euronews.
Primele proteste antisistem din România și prima mișcare socială reală s-au înregistrat în 2011-2012. Acele proteste au fost considerate ca momentul în care tânăra generație a devenit brusc interesată de politică, amintesc jurnaliștii.
În timp ce aceste proteste sunt caracterizate de o bază demografică foarte variată a participanților, opoziția din 2013 față de proiectul de minerit Roșia Montană a dus la un sentimente de “unire” și a subliniat diferențe față de politica generațiilor precedente.
Astfel, evenimentele din 2013 au arătat influența “străzii ca actor” în politica post-comunistă și au marcat momentul în care a fost modelată identitatea colectivă a acestui grup.
Protestele din noiembrie 2015, care au avut loc după tragedia de la Colectiv, au consolidat și mai mult percepția unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici tradiționali.
De asemenea, pentru generația tânără, a avut la bază sentimentul de “a fi diferit” de societatea tradițională, asociată adesea cu generația părinților, cu populația din mediul rural sau cu electoratul tradițional PSD, scrie Euronews.
Articolul integral
