Războiul din Iran, început la sfârșitul lunii februarie, a generat deja un nou șoc energetic, determinând creșterea rapidă a prețurilor la petrol, benzină, motorină și gaze naturale.
Costurile mai mari pentru populație și pentru industriile energofage, precum sectorul chimic și siderurgia, apasă suplimentar asupra economiei germane, aflată deja într-o fază de încetinire.
Euro sub presiune: riscul unei scăderi abrupte
În prezent, euro este cotat la aproximativ 1,16 dolari, însă economiștii estimează că moneda unică ar putea pierde teren semnificativ dacă războiul se va prelungi peste cele patru săptămâni anunțate de Casa Albă.
Economistul german Daniel Stelter avertizează că „un euro structural slab”, afectat de creșterea economică modestă și datoriile mari din zona euro, ar putea intra sub presiune accentuată în favoarea dolarului american, considerat activ sigur în perioade de criză, potrivit Euronews.
Prognoze pesimiste: euro ar putea coborî la 1,10 dolari
Și economistul-șef al ING Bank, Carsten Brzeski, anticipează o evoluție negativă pentru moneda europeană: „Dacă blocada din Strâmtoarea Hormuz continuă, dolarul va crește, iar euro ar putea coborî spre 1,10 dolari”. O astfel de depreciere, între 5% și 8%, ar aduce moneda europeană la cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022–2023.
Efectele unei scăderi a euro s-ar resimți direct pentru consumatori, de la vacanțele din SUA, care ar deveni mai scumpe, până la bunurile importate, inclusiv petrolul și electronicele, care s-ar majora ca preț.
O blocadă prelungită ar putea afecta și stabilitatea obligațiunilor suverane europene, în condițiile în care randamentele pe termen lung ar crește. Potrivit lui Stelter, „Banca Centrală Europeană ar fi nevoită să reintervină pe piață pentru a preveni o nouă criză a datoriilor”.
Scenariul „lebedei negre energetice”
Scenariile cele mai pesimiste includ așa-numite evenimente de tip „lebădă neagră energetică”, atacuri asupra petrolierelor sau distrugerea infrastructurii petroliere, care ar putea reaprinde discuțiile despre raționalizarea energiei și relocarea industriei în afara Europei.
Într-un astfel de context, BCE s-ar afla într-o dilemă dificilă: inflația ridicată ar împiedica reducerea dobânzilor, deși economia ar avea nevoie de stimulente. Stelter avertizează că s-ar putea instala „capcana stagflației”, combinația dintre inflație persistentă și recesiune, amplificând presiunea asupra stabilității zonei euro.
