Într-o declarație din 31 iulie, rostită în timpul conferinței de presă zilnice de la Casa Albă, purtătoarea de cuvânt a lui Trump, Karoline Leavitt, a afirmat fără echivoc: „Este mai mult decât timpul ca Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace”. Declarația a fost întâmpinată cu o combinație de scepticism și ironie din partea oponenților săi politici, dar nu a părut să-i diminueze convingerea.
Leavitt a susținut că, de la revenirea la putere a președintelui republican pe 20 ianuarie, acesta a contribuit la semnarea „unui armistițiu sau acord de pace pe lună”. Ea a invocat ca exemple medierea reușită dintre India și Pakistan, Cambodgia și Thailanda, Egipt și Etiopia, Rwanda și Republica Democratică Congo, Serbia și Kosovo.
În sprijinul ideii că acțiunile lui Trump favorizează pacea mondială, Leavitt a menționat inclusiv atacurile ordonate de acesta asupra instalațiilor nucleare ale Iranului. Cu toate acestea, a evitat orice referire la conflictele în curs din Ucraina și Fâșia Gaza – două crize internaționale pe care președintele promisese anterior că le va soluționa rapid, dar care, între timp, s-au intensificat.
Nominalizări din partea aliaților și susținătorilor
Nominalizarea pentru Premiul Nobel a devenit un gest diplomatic de bunăvoință din partea unor lideri străini care au dezvoltat relații favorabile cu administrația Trump. Pakistanul și premierul israelian Benjamin Netanyahu l-au nominalizat oficial pentru prestigioasa distincție.
La o întâlnire desfășurată la începutul lunii iulie la Casa Albă, cinci lideri african, președinții Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau și Gabonului, au fost întrebați dacă Trump merită Premiul Nobel. Răspunsurile lor, în mare parte elogioase, l-au încântat pe liderul american, care a replicat: „Aș putea face asta toată ziua”.
Conform regulilor Comitetului Nobel, nominalizările pot fi făcute de zeci de mii de persoane, de la parlamentari și miniștri până la universitari sau laureați anteriori. Propunerile trebuie trimise până la 31 ianuarie pentru a fi analizate, iar câștigătorul este anunțat în luna octombrie, în acest an, pe 10 octombrie.
Printre cei care l-au propus pe Donald Trump se numără și Anat Alon-Beck, profesoară de drept la Case Western Reserve University School of Law. Ea a declarat pentru AFP că a făcut această alegere din convingerea că președintele a demonstrat „autoritate extraordinară” și „talent strategic” în „promovarea păcii și eliberarea ostaticilor” din Fâșia Gaza. Alon-Beck a precizat că nominalizarea a fost făcută atât în calitate de cadru didactic, cât și de cetățean americano-israelian.
Un subiect care revine obsesiv în discursurile lui Trump
Obsesia lui Donald Trump pentru acest premiu nu este o noutate. În iunie, pe platforma sa Truth Social, el scria: „Orice aș face, nu voi primi Premiul Nobel”. În februarie, alături de Benjamin Netanyahu, a declarat fără echivoc: „Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”.
O țară asiatică a intrat în vizorul lui Trump: „Finanțează războiul Rusiei prin achiziția de petrol”
Analistul Garret Martin, profesor de relații internaționale la American University, explică această dorință printr-o trăsătură de personalitate: „Trump are reputația de a fi deosebit de pasionat de recompense și premii, așa că ar fi încântat de această recunoaștere internațională”. Totodată, Martin subliniază faptul că obsesia pentru Nobel este alimentată și de rivalitatea cu Barack Obama, care a primit distincția în 2009, la doar nouă luni după ce a devenit președinte. Acel moment a fost și rămâne unul controversat în istoria premiilor Nobel, iar Trump l-a evocat de mai multe ori. În octombrie 2024, spre finalul campaniei electorale, el spunea: „Dacă m-ar fi chemat Obama, aș fi primit Premiul Nobel în zece secunde”.
Donald Trump în cursa pentru Nobel alături de alți 337 de candidați
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat anterior altor trei președinți americani: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson și Jimmy Carter. În 1973, a fost distins și Henry Kissinger – o decizie intens contestată la vremea respectivă, dat fiind rolul său în diplomația dură a Războiului Rece.
Lista completă a candidaților pentru premiu este păstrată secretă de către Comitetul Nobel, dar numărul total de propuneri este public. În 2025, s-au înregistrat 338 de nominalizări.
Potrivit unor site-uri de pariuri, Donald Trump se află pe locul al doilea în ceea ce privește șansele de câștig, imediat după Iulia Navalnîia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi.
Indiferent de verdictul final al comitetului norvegian, obsesia lui Donald Trump pentru Premiul Nobel rămâne una dintre cele mai vizibile și controversate trăsături ale mandatului său, alăturându-se unui lung șir de acțiuni prin care acesta a încercat să rescrie regulile jocului politic global.
