Unul dintre cei mai reprezentativi pilieri ai echipei naționale de rugby a României, Constantin Dinu, a decedat miercuri seara, la vârsta de 77 de ani, după o lungă luptă cu o boală necruțătoare, anunță federația Română de Rugby pe site-ul său.
Pentru rezultatele deosebite obținute, Dinu ”Capone” a fost desemnat de Federația Română de Rugby drept cel mai valoros pilier stânga din istoria naționalei.
După debutul în handbal și haltere în 1959, la Liceul Sf. Sava, începe să joace rugby, sportul care l-a consacrat, în 1960, ca junior al Clubului Locomotiva Grivița Roșie, avându-i antrenori pe Constantin Cocor și Ilie Milea. În 1962, a trecut la echipa de seniori a aceluiași club, unde a jucat timp de 7 ani (până în 1968), fiind instruit de Dumitru Manoileanu, Viorel Moraru și Radu Demian. A cucerit două titluri de campion, iar în 1964 a câștigat și Cupa Campionilor Europeni.
În perioada 1969-1973 a jucat la Știința Petroșani, unde a fost antrenat de Theodor Rădulescu și Dumitru Manoileanu, pentru ca în 1973 să revină la Grivița, unde a mai jucat până în 1983.
Din 1983, timp de un an, a activat în Italia ca antrenor-jucător la echipa de Divizie B Reggio-Calabria. A plecat apoi în Franța, unde tot din postura de antrenor-jucător a trecut pe la echipele Cholet din Divizia a III-a (1984-1987) și la clubul Snuc Nantes din Divizia B, între 1987 și 1990, an în care și-a încheiat activitatea de sportiv. Totodată, la Nantes a avut și funcția de antrenor regional în comitetul acestui oraș. Ulterior a fost solicitat, între 1990-1996, la echipa AS Police Paris, de Divizia B.
A fost component al echipei naționale de juniori între 1962 și 1965, iar din 1965 până în 1983 a făcut parte din reprezentativa de seniori, timp de 18 ani, printre alte multe turnee și jocuri internaționale adunând 17 partide împotriva Franței, dintre care cinci câștigate. În Cupa FIRA (Campionatul European) a ocupat de două ori primul loc (1981, 1983), de trei ori locul secund (1974, 1978, 1979) și o dată locul al treilea (1982).
