Mai mult de jumătate dintre angajații Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” din Timișoara au un nivel mediu sau ridicat de burnout, a anunțat, luni, managerul Cristian Oancea, într-un comunicat de presă.
Burnout-ul este o stare de totală epuizare, rezultat al unei suprasolicitări, ce are drept consecințe severe abandonul profesional, anxietatea, depresia sau chiar suicidul. Potrivit specialiștilor, fenomenul de burnout este în creștere mai ales în rândul tinerilor cu un grad mare de implicare profesională și un mediu de lucru stresant.
Studiul a demonstrat că 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat în Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoarau un nivel mediu sau ridicat de burnout (epuizare fizică şi stres), a anunţat, luni, managerul spitalului, dr. Cristian Oancea, scrie Agerpres.
Proiectul-pilot început în România, de evaluare a epuizării fizice și a stresului profesional în rândul cadrelor medicale, la acest spital, a fost realizat pe un eșantion de aproape 250 de angajați ai unității sanitare, ceea ce reprezintă un procent semnificativ din numărul celor care lucrează în spitalul din linia întâi a luptei cu COVID-19. Participarea la evaluare a fost voluntară și anonimă, iar participanții au completat o serie de chestionare în care au răspuns la câteva întrebări.
În ceea ce priveşte extenuarea emoţională, aceasta se regăseşte în cazul a 55,88% dintre participanţii la studiu, 67,16% dintre angajaţii spitalului au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare, faptul că niciodată nu au timp pentru ei, oboseală şi lipsa odihnei.
Un semnal de alarmă este legat de faptul că, în urma cercetării, s-a constatat o creştere a anxietăţii personalului unităţii medicale, care a ajuns la 34,80%, potrivit Agerpres.
„Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România. Un grad ridicat de epuizare profesională, dar şi personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secţiile erau pline, când oamenii erau în suferinţă? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii. Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calităţii vieţii care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sănătăţii şi sunt convins că poate fi aplicat la orice altă unitate sanitară aflată în lupta anti-COVID. De altfel, mai mulţi colegi din ţară ne-au cerut ajutorul şi le vom pune la dispoziţie studiul, dar şi chestionarele, pentru a putea să realizeze şi ei o analiză a stării de epuizare", a mai explicat Cristian Oancea.
În etapa a doua a proiectului, participanţii la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unităţii sanitare, care a demonstrat că 9,31% dintre cei chestionaţi au şi un anumit grad de depresie.
"Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoţional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei. De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcaţi de numărul mare al pacienţilor care au pierdut lupta împotriva COVID în secţia ATI, dar şi de virulenţa cu care loveşte aceste cumplit virus. Alţii au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat. Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge uneori la 10 - 12 ore pe zi, dar şi faptul că cei mai mulţi dintre colegii mei nu reuşesc să se detaşeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru între muncă şi viaţa personală", a detaliat psihologul clinician-psihoterapeut Spitalului "Victor Babeş" Timişoara, Dana Biriş, potrivit Agerpres.
