Paștele de azi nu exista în perioada comunistă. Deși nu era interzis în mod explicit, dar nici nu era recunoscut oficial, credința românilor a rezistat. Astfel, se arătau indiferenți la eventualele repercusiuni venite din partea organelor represive comuniste și participau an de an la slujbele de Înviere. Regimul ceaușist făcea tot posibilul să îi țină ocupați pe credincioșii care de multe ori erau chemați la lucru în Duminica Paștelui.
Cu tinerii se încerca ademenirea de la slujba de Înviere cu organizarea în același timp a unor evenimente sportive, culturale sau distractive, sau cu discoteci cu program prelungit și cercuri artistice.
Una dintre găselnițele perverse ale șefilor Partidului Comunist era să cheme copiii la școală în prima zi de Paște, astfel încât aceștia să nu simtă atmosfera de sărbătoare. Era modul prin care Nicolae Ceaușescu încerca să-i îndepărteze pe români de credință și de biserică. Cu toate acestea, nu s-a reușit complet interzicerea sărbătoririi Paștelui. Oamenii nu s-au îndepărtat de Biserică, iar Sărbătorile Pascale erau celebrate de fiecare, tacit, în propriul cămin.
Dar nu doar romanii de rând făceau asta. Chiar și mai-marii din armata sărbătoreau pe ascuns Învierea Domnului. Supriza vine, însă, din partea fiicei lui Nicolae Ceaușescu, Zoia…
DOAR ZOIA CEAUȘESCU ȚINEA POST ȘI SE RUGĂ PENTRU FAMILIE!
Din considerente religioase nu țineau sa sarbatoreasca Paștele, însă mesele celor din familia Ceaușescu erau îmbelșugate. Se pregăteau mâncăruri tradiționale. Singura diferență între românii de rând și membrii de partid era faptul că cei din urmă nu mergeau la slujbă. Nicolae Ceaușescu, cel puțin, se considera ateu.
Suzana Andreiaș, fost administrator al reședințelor prezidențiale din București și Snagov, a explicat într-un articol pentru „Adevărul“ că de Paște și de Crăciun în familia lui Nicolae Ceaușescu erau nelipsite preparatele culinare specifice acestor sărbători. Mai mult, apropiații copiilor familiei susțin că Zoia Ceaușescu era o fire foarte religioasă și că ținea toate posturile de peste an, rânduite de Biserică: „Să știți că țineau sărbătorile astea, Paștele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roșii, cozonac. Să știți, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roșii”.
OUĂ ÎNCONDEIATE LA MĂNĂSTIREA AGAPIA, COZONACI DE CASĂ ȘI FRUCTE EXOTICE
Suzana Andreiaș își amintește cum odată n-a făcut cozonac de Paști pentru familia Ceaușescu: „Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Și în ziua aceea, de Paști, au venit la Snagov. Ouă roșii făcusem și pentru ei, și pentru mine. În casă era cozonac de la Sector, frumos aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarășul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost rușine să-i spun că pentru mine am făcut și pentru ei nu. «Uite, noi mergem să ne plimbăm și tu ne faci cozonac până ne întoarcem!». În două ore am făcut cozonac acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în mașină și i-au luat cu tot cu tăvi la București. A treia zi de Paște, când am ajuns la București, am mai văzut doar unul în bucătărie”, a povestit aceasta pentru ziarul Adevărul.
