Economia România a consemnat un avans de 7% în anul 2017 comparativ cu anul precedent, iar în ultimul trimestru al anului trecut, față de perioada similară din 2016, avansul Produsului Intern brut a încetinit la 6,9% (serie brută) de la 8,8% în T3, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate miercuri.
Creșterea economică a încetinit în ultimul trimestru al anului trecut în termeni anuali și a crescut sub așteptări față de trimestrul anterior. Față de trimestrul III din 2017, în ultimele trei luni ale anului economia României a crescut cu 0,6%.
"În anul 2017, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu anul 2016, cu 7,0%. Produsul intern brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Față de același trimestru din anul 2016, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 6,9% pe seria brută și de 7,0% pe seria ajustată sezonier", se precizează în comunicatul INS.
Banca Mondială a anunțat, recent, că se așteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creștere a PIB de 6,4%, față de 4,4%, previzionată în iunie.
Și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în 2017, în raportul "World Economic Outlook", publicat pe 10 octombrie.
România, economia europeană cu cel mai puternic ritm de creștere grație unui consum viguros, neglijează investițiile și se pregătește pentru consecințe dificile, avertizează analiștii, informează AFP.
"Creșterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă", spune analistul Cristian Paun.
Miercuri urmează să fie date publicității primele estimări privind evoluția Produsului Intern Brut în 2017. Analiștii mizează pe o creștere spectaculoasă cuprinsă între 6% și 7%, după un avans de 8,6% în primele trei trimestre, ceea ce ar face din România campioană europeană după creșterea economică.
Însă în loc să felicite țara cu cel mai slab nivel de viață din UE, după Bulgaria, instituțiile internaționale și-au înmulțit avertismentele.
"Principalul motor al creșterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe și majorările salariale. Investițiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv", a subliniat Comisia Europeană.
Aceasta în condițiile în care necesitățile unei țări cu 20 de milioane de locuitori sunt enorme în termeni de echipamente de sănătate, educație și transport. România are doar 550 de kilometri de autostrăzi și o rețea feroviară degradată, trenurile circulând în medie cu o viteză de 44 de km/h, față de 78 km/h în 1990.
"Niciun bani nu a fost cheltuit în 2017 pentru achiziționarea de material rulant, în timp ce căile ferate nu au fost modernizate decât pe distanțe foarte scurte. Situația va fi și mai dramatică în 2018 deoarece bugetele au fost din nou diminuate", afirmă Viorel Istrate, liderul sindicatului Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial.
Noul prim-ministru social-democrat Viorica Dancilă a promis construcția a 350 de kilometri de noi autostrăzi până în 2020.
