România, economia europeană cu cel mai puternic ritm de creștere grație unui consum viguros, neglijează investițiile și se pregătește pentru consecințe dificile, avertizează analiștii, informează AFP.
"Creșterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă", spune analistul Cristian Paun.
Miercuri urmează să fie date publicității primele estimări privind evoluția Produsului Intern Brut în 2017. Analiștii mizează pe o creștere spectaculoasă cuprinsă între 6% și 7%, după un avans de 8,6% în primele trei trimestre, ceea ce ar face din România campioană europeană după creșterea economică.
Însă în loc să felicite țara cu cel mai slab nivel de viață din UE, după Bulgaria, instituțiile internaționale și-au înmulțit avertismentele.
"Principalul motor al creșterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe și majorările salariale. Investițiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv", a subliniat Comisia Europeană.
Aceasta în condițiile în care necesitățile unei țări cu 20 de milioane de locuitori sunt enorme în termeni de echipamente de sănătate, educație și transport. România are doar 550 de kilometri de autostrăzi și o rețea feroviară degradată, trenurile circulând în medie cu o viteză de 44 de km/h, față de 78 km/h în 1990.
"Niciun bani nu a fost cheltuit în 2017 pentru achiziționarea de material rulant, în timp ce căile ferate nu au fost modernizate decât pe distanțe foarte scurte. Situația va fi și mai dramatică în 2018 deoarece bugetele au fost din nou diminuate", afirmă Viorel Istrate, liderul sindicatului Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial.
Noul prim-ministru social-democrat Viorica Dancilă a promis construcția a 350 de kilometri de noi autostrăzi până în 2020.
La venirea sa la putere, în luna decembrie 2016, majoritatea de stânga a adoptat mai multe majorări salariale în sectorul public și majorarea prestațiilor sociale.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a lansat un avertisment față de creșterea deficitelor ca urmare a acestor majorări a cheltuielilor, evocând spectrul unei supraîncălziri a economiei.
Rata anuală a inflației a ajuns la 3,3% în luna decembrie 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
"Tendința se va menține în 2018", a avertizat Matteo Patrone, director regional BERD pentru România și Bulgaria.
"Guvernul s-a înșelat crezând că producția locală va merge pas la pas cu cererea", a subliniat Cristian Păun, în condițiile în care românii au cumpărat în special bunuri importate. În consecință, deficitul comercial a crescut cu o treime în 2017 până la aproape 13 miliarde euro.
În pofida disparităților mari între orașe și sate, românii se pot bucura de o dublare a salariului minim între 2013 și 2017, de la 700 până la 1.450 de lei (157 la 319 euro). Însă productivitatea nu a crescut la fel de mult, ceea ce a afectat competitivitatea companiilor, susțin angajatorii.
România a cunoscut o euforie similară în 2007-2008, înainte de a traversa o gravă recesiune. Urmarea a fost o cură dură de austeritate cu tăieri de salarii de 25% și un ajutor de urgență din partea FMI și UE.
"Dacă ne uităm la creșterea economică din ultimii 25 de ani vedem o foarte mare volatilitate: perioade de expansiune susținută urmate de prăbușiri la fel de spectaculoase", spune Cristian Păun.
