În ciuda tensiunilor existente ca urmare a stării de urgenţă decretate pe o perioadă de un an şi numirii unui general în funcția de preşedinte interimar al acestui stat asiatic, liderului ales Aung San Suu Kyi solicită eliberarea imediată şi recunoaşterea rezultatelor alegerilor de anul trecut.
De cealaltă parte se află însă armata, care a denunţat de mai multe săptămâni mai multe nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie 2020.
Remintim că partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi - criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate.
Junta militară a condus ţara în perioada 1962 - 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie.
Joe Biden, președintele democrat al Statelor Unite, a ameninţat cu reimpunerea unor sancţiuni contra Myanmarului în urma loviturii de stat din ţara asiatică şi a cerut un răspuns internaţional concertat pentru a exercita presiuni asupra armatei ca să renunţe la putere.
Mai mult decât atât, Biden a condamnat preluarea puterii de către armată, în Myanmar, şi arestarea liderei de facto Aung San Suu Kyi, evenimente pe care le-a calificat drept un ''asalt direct asupra tranziţiei ţării către democraţie şi stat de drept''.
