Aeroportul internațional din Yangon, Myanmar, cel mai mare oraș al țării, a fost închis până pe 1 iunie. Un anunț în acest sens a fost făcut, astăzi, de conducerea aeroportuară și preluat de un ziar local. Situația din Myanmar este departe să se fi calmat după lovitura de stat dată de armată, în cursul dimineții de ieri, care a dus la arestarea președintelui Win Myint, a liderei de facto al guvernului, Aung San Suu Kyi, a a altor oficiali din Liga Națională pentru Democrație (LND), dar și din alte partide mai mici.
În ciuda tensiunilor existente ca urmare a stării de urgență decretate pe o perioadă de un an și numirii unui general în funcția de președinte interimar al acestui stat asiatic, liderului ales Aung San Suu Kyi solicită eliberarea imediată și recunoașterea rezultatelor alegerilor de anul trecut.
De cealaltă parte se află însă armata, care a denunțat de mai multe săptămâni mai multe nereguli în desfășurarea alegerilor legislative din noiembrie 2020.
Remintim că partidul condus de câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi - criticată pe scară largă la nivel internațional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorității populației -, a câștigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obținând 83% din cele 476 de mandate.
Junta militară a condus țara în perioada 1962 - 2011. În 2011, junta a fost dizolvată și a început o perioadă de tranziție controlată spre democrație. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deținea însă controlul asupra a trei ministere cheie.
Joe Biden, președintele democrat al Statelor Unite, a amenințat cu reimpunerea unor sancțiuni contra Myanmarului în urma loviturii de stat din țara asiatică și a cerut un răspuns internațional concertat pentru a exercita presiuni asupra armatei ca să renunțe la putere.
Mai mult decât atât, Biden a condamnat preluarea puterii de către armată, în Myanmar, și arestarea liderei de facto Aung San Suu Kyi, evenimente pe care le-a calificat drept un ''asalt direct asupra tranziției țării către democrație și stat de drept''.
