LOVITURĂ DE STAT dată de armată, în Myanmar. Președintele, premierul și alți lideri politici, ARESTAȚI. Canalele de comunicații, GRAV perturbate

\"\"Acţiunile armatei sunt acţiuni care pun ţara din nou sub dictatură. Le cer oamenilor să nu accepte acest lucru, să răspundă şi să protesteze din toată inima la lovitura de stat comisă de armată\"\", susțin reprezentanții NLD, într-o declaraţie în numele lui Aung San Suu Kyi.

Anunţul survine la câteva ore după arestarea liderului de facto, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint și a mai multor demnitari guvernamentali birmani şi lideri ai unor partide mai mici.

Potrivit AFP, militarii au preluat în această dimineaţă controlul asupra primăriei din Yangon, cel mai mare oraş din Myanmar, capitală până în 2006. Cinci camioane militare au pătruns în incinta primăriei.

Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat "neregulile enorme" produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie, câştigate detaşat de partidul liderei Aung San Suu Kyi. Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din parte a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.

Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie, fapt pentru care putem spune că deznodământul era, cumva, așteptat.

Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi - criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate. .

Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile "nu au fost nici libere, şi nici corecte", a acuzat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun.

Junta militară a condus ţara în perioada 1962 - 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie, relatează Agerpres.