De mai bine de un secol, omenirea duce un război împotriva bacteriilor. În tot acest timp a fost creat un arsenal de antibiotice, de soluții de antiseptice, produse pasteurizate și reguli pentru crearea alimentelor în așa fel încât să ținem sub control bacteriile.
De când Louis Pasteur a descoperit bacteriile, oamenii de știință s-au concentrat cu precădere asupra rolului lor în promovarea bolilor. Astfel, bacteriile din organism au fost privite fie ca paraziți inofensivi, fie ca patogeni împotriva cărora trebuie să luptăm. Totuși, în anii 2000, oamenii de știință au descoperit sute de noi specii de bacterii în intestinul uman care aveau roluri neașteptate. Spre surpriza tuturor, microbiologii au descoperit că omul este alcătuit în proporție de 90 de procente din bacterii. Nouă din fiecare 10 celule din corpurile noastre sunt non-umane, aparținând acestor specii microbiene (majoritatea aflate în intestine).
Deși avem tendința de a crede că bacteriile sunt doar distrugătoare, în realitate ele pot fi creatoare uimitoare. Bacteriile din intestin creează vitamine esențiale (inclusiv vitamina K și chiar unele B-uri) și alți câțiva compuși esențiali pe care oamenii de știință abia acum au început să îi identifice. O parte dintre acești compuși acționează asupra sistemului central nervos, ținându-ne sub control apetitul și mecanismele care determină modul în care stocăm grăsimea.
Cu toate acestea, sub presiunea antibioticelor cu spectru larg, a pasteurizării și a dietele moderne bazate pe alimente procesate, microbiomul uman s-a schimbat în ultimul secol mai mult decât a făcut-o în mileniul trecut.
Din cauză că majoritatea copiilor sunt expuși la mai puține bacterii, sistemul lor imunitar nu este antrenat să distingă cu acuratețe între microbii buni și cei răi, lucru care ar putea explica numărul mare de cazuri de alergii și boli autoimune în lumea dezvoltată, scrie descopera.ro.
De asemenea, înainte de a împlini 18 ani, copilul din lumea dezvoltată primește între 10 și 20 de tratamente cu antibiotice. Toate aceste tratamente atacă flora intestinală provocând urmări de care abia acum își dau seama oamenii de știință.
Pe de altă parte, nu trebuie să omitem nici impactul dietei. Dieta umană ar trebui să includă atât probiotice (bacterii benefice), cât și prebiotice (ceva bun cu care să se hrănească bacteriile, precum fibrele). Probioticele se găsesc în alimentele fermentate precum murăturile, varza acră, iaurtul, vinul, pâinea, sosul de soia și berea. Însă noi am tot căutat metode de a elimina bacteriile din dietă: am pasteurizat alimentele și le-am procesat înlăturând multe dintre fibre.
