Comisia Europeană: Secția Specială încalcă Tratatul UE

Punctul de vedere a fost trimis Curții de la Luxembourg în cadrul unui litigiu dintre magistrații din România și Guvern privind modificările legilor Justiției.

Comisia Europeană spune că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) încalcă legislația europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerința de independență a instanțelor, potrivit documentului consultat de g4media.ro. Adică, Secția Specială nu prezintă garanții de independență.

Comisia enumeră efectele nocive ale înființării SIIJ: efect inhibator asupra magistraților, aparența influențelor și presiunilor exterioare asupra instanțelor, afectarea încrederii cetățenilor în Justiție.

Comisia precizează că nu ar fi avut probleme cu înființarea unui nou parchet specializat în România dacă ar fi existat o „justificare obiectivă și plauzibilă” sau „motive plauzibile legate de buna administrare a justiției”. Însă, forul european constată că puterea politică de la București (n.r. - PSD-ALDE, anul trecut, când s-a înființat SIIJ) nu a justificat credibil nevoia unei astfel de Secții speciale pentru anchetarea magistraților.

Comisia europeană precizează în punctul de vedere trimis CJUE că înființarea SIIJ este criticată în raportul MCV din noiembrie 2018, precum și în rapoartele GRECO și ale Comisiei de la Veneția.

În avizul Comisiei de la Veneția transmis guvernului Dăncilă, în 24 iunie acest an, se recomanda reducerea drastică a folosirii ordonanțelor de urgență și se atrăgea atenția că SIIJ riscă să fie un obstacol în lupta anticorupție.

În avizul privind OUG nr. 7/2019 și OUG nr. 12/2019, Comisia de la Veneția critica legiferarea făcută de Guvernul de la București prin intermediul ordonanțelor de urgență, cerând ca numărul unor astfel de acte normative să fie redus drastic.

„Cel mai îngrijorător e faptul că Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanțe de urgență”, se arăta în avizul publicat în 24 iunie.

Un ultim argument al Comisiei Europene împotriva Secției Speciale este cel potrivit căruia această secția s-a înființat pentru transferul anumitor dosare de la DNA la SIIJ. În acest context, în document se menționează că SIIJ „ar putea fi mai predispusă intervențiilor și presiunilor exterioare, de ordin politic, decât o instituție consacrată și consolidată în timp precum DNA”, potrivit g4media.ro.

După înființarea Secției Speciale anul trecut, Forumul Judecătorilor și Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor au deschis mai multe procese în justiția din România împotriva CSM și a Inspecției judiciare.

Asociațiile au cerut sesizarea CJUE, iar Curțile de apel Pitești și București și Tribunalul Olt au sesizat Curtea de la Luxembourg și au cerut să răspundă mai multor întrebări: dacă modificările legilor justiției, printre care și înființarea SIIJ, respectă legislația europeană sau dacă recomandările MCV sunt opționale sau obligatorii pentru România.

Pe de altă parte, OUG nr.90/2018 de înființare a Secției Speciale a fost declarată constituțională pe 13 martie anul acesta. Judecătorii constituționali au decis cu majoritate de voturi, că OUG care face ca Secția specială de investigare a magistraților să devină operațională, este în accord cu legea fundamentală.

În prezent, CJUE analizează sesizările, fiind în faza colectării de puncte de vedere de la instituții.

Un răspuns de la CJUE ar putea veni până în primăvara anului viitor, potrivit unor surse citate de g4media.ro.