China, acuzată de un raport ONU de posibile crime împotriva umanității - Dovezi credibile privind tortura și violența sexuală

"Amploarea detenției arbitrare și discriminatorii a membrilor comunității uigure și a altor grupuri predominant musulmane... poate constitui o crimă internațională, în special crimă împotriva umanității", se arată în concluziile raportul de aproape cincizeci de pagini.

Fosta președintă chiliană Michelle Bachelet, pentru care miercuri a fost ultima zi în fruntea Înaltului Comisariat al ONU pentru drepturile omului după patru ani de mandat, își ține astfel promisiunea permițând ca documentul să fie publicat cu puțin timp înainte de miezul nopții la Geneva.

Deși nu pare să conțină noi dezvăluiri față de ceea ce se știa deja despre situația din Xinjiang, acest document pune pecetea ONU pe acuzațiilor aduse de mult timp autorităților chineze.

Publicarea sa a făcut obiectul unor presiuni intense atât din partea susținătorilor demersului, în special din partea SUA și a ONG-urilor importante din domeniul apărării drepturilor omului, cât și din partea Beijingului, care ar fi dorit ca acest raport să nu vadă lumina zilei. Autoritățile chineze consideră raportul o "farsă" orchestrată de Occident, cu SUA în frunte.

În acest raport, ONU cere comunității internaționale să acționeze de urgență în fața acuzațiilor de tortură și violență sexuală din regiunea Xinjiang, pe care organizația le consideră "credibile".

"Acuzațiile care menționează practici recurente de tortură sau rele tratamente, în special tratamente medicale forțate și condiții precare de detenție, sunt credibile, la fel ca acuzațiile individuale de violență sexuală și de gen", scrie în raport Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului.

"Mai bine mai târziu decât niciodată. Va fi un moment decisiv", a declarat pentru AFP Sophie Richardson, directoarea ONG-ului Human Rights Watch pentru China înainte de publicarea documentului. Aceasta consideră că publicare sa demonstrează că "niciun stat nu este mai presus de lege". Mai mult decât conținutul raportului, existența și publicarea sa sunt importante, în opinia lui Sophie Richardson, deoarece va obliga Consiliul Drepturile Omului al ONU să preia cazul.

Pe de altă parte, China a repetat în mod insistent opinia negativă pe care o are despre acest document. Miercuri, la sediul ONU de la New York, ambasadorul chinez Zhang Jun a reafirmat că "se opune ferm raportului"."Pretinsa problemă Xinjiang este o minciună total fabricată și motivată politic" care frânează dezvoltarea Chinei, a spus el, acuzând-o pe Michelle Bachelet că "se amestecă în treburile interne ale Chinei".

În textul raportului nu a fost folosit cuvântul genocid, acuzație adusă Beijingului de către executivul american.

În luna ianuarie, deputații francezi, pe urmele celor britanici, olandezi și canadieni, au calificat drept genocid tratamentul aplicat uigurilor de către autoritățile chineze.

Xinjiang și alte provincii din China au fost vizate timp de mai multe decenii, în special în perioada 2009 - 2014, de atacuri atribuite islamiștilor sau separatiștilor uiguri. Din acest motiv, de mai mulți ani, regiunea Xinjiang este intens supravegheată: camere omniprezente, porți de securitate în clădiri, forțe armate foarte vizibile pe străzi, restricții privind eliberarea pașapoartelor.

Cercetări occidentale, bazate pe interpretări ale unor documente oficiale, mărturii ale unor presupuse victime și extrapolări statistice, acuză autoritățile chineze că ar fi internat în lagăre cel puțin un milion de persoane, în majoritatea lor uiguri, că au realizat sterilizări și avorturi "forțate" sau că au impus "munca forțată".

China a dezmințit toate aceste acuzații. Autoritățile de la Beijing prezintă aceste lagăre ca pe "centre de formare profesională" menite să-i țină la distanță pe locuitorii acestei provincii de extremismul religios, centre despre care susțin acum că sunt închise deoarece toți "studenții" și-au "încheiat formarea".

Michelle Bachelet, acuzată că este prea îngăduitoare față de Beijing, a răspuns că dialogul cu autoritățile chineze, așa cum s-a întâmplat în special în timpul călătoriei controversate pe care a efectuat-o în China în luna mai,"nu înseamnă că închidem ochii". "Dialogul și încercarea de a înțelege mai bine nu înseamnă că suntem toleranți, că privim în altă parte sau că închidem ochii. Și cu atât mai puțin că nu putem vorbi sincer", a spus Bachelet, care, la încheierea mandatului, și-a îndeplinit promisiunea de a publica pe 31 august un raport privind încălcările drepturilor omului de către Beijing în regiunea Xinjiang.