Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar aduna 41%, depășind clar scorurile președinților care au condus țara după 1989.
Clasamentul președinților: trecutul vs prezentul
Potrivit sondajului, preferințele românilor pentru liderii postdecembriști ar arăta astfel:
Nicolae Ceaușescu: 41%
Traian Băsescu: 26%
Emil Constantinescu: 17%
Klaus Iohannis: 11%
Ion Iliescu: 5%
Datele arată că simpatiile pentru Ceaușescu sunt mai pregnante în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În schimb, Traian Băsescu rămâne preferatul antreprenorilor, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mari.
Generații diferite, reacții diferite
Un alt aspect revelator al studiului vizează Generația X, cuprinsă între 46 și 61 de ani, care se arată cel mai reticent față de figura lui Ceaușescu, înregistrând un scor de 36%. În opoziție, cei care au trăit comunismul doar prin intermediul poveștilor sau al manualelor – Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani) – manifestă simpatie mai mare față de Ceaușescu: 46%, respectiv 42%.
Lideri globali: între progres și autoritarism
În ceea ce privește personalitățile internaționale, românii par divizați între modele progresiste și cele de dreapta:
Emmanuel Macron: 27%, apreciat mai ales de elitele urbane și educate, orientate spre rațiune și știință.
Donald Trump: 26%, votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu.
Vladimir Putin: 17%, atractiv în special pentru electoratul cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Valorile românilor: autoritarism apreciat, dar cu realism economic
Chiar dacă mulți români declară simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul rămâne prezent când vine vorba de stabilitatea statelor. Studiul a clasificat țările după gradul de încredere:
Japonia și Germania se află în fruntea topului.
Rusia și Coreea de Nord se situează la polul opus, asociate cu instabilitatea.
Ucraina ocupă locul trei în topul neîncrederii, afectată de războiul prelungit.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele scot în evidență un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, conturând un peisaj politic surprinzător, în care trecutul pare să domine percepțiile contemporane.
