Posibilitatea procurorului de a renunța la urmărirea penală, în cazul infracțiunilor care se pedepsesc cu amendă sau cel mult șapte ani de închisoare, dacă el constată că nu există un interes public, prevăzută în Codul de procedură penală, este neconstituțională, a decis miercuri CC, scrie Mediafax.
Curtea Constituțională (CC) a luat miercuri în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 318 din Codul de procedură penală.
"În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când, în raport cu conținutul faptei, cu modul și mijloacele de săvârșire, cu scopul urmărit și cu împrejurările concrete de săvârșire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia", prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedură penală.
Potrivit aceluiași articol, procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: "a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere".
Articolul 318 mai prevede, printre altele, că, în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termen de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă, procurorul revocă ordonanța. O nouă renunțare la urmărirea penală în aceeași cauză nu mai este posibilă. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.
Curtea a reținut că dispozițiile criticate contravin principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și prevederilor art.124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și se realizează prin instanțele judecătorești stabilite de lege. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
