Curtea Constituțională a admis miercuri, cu unanimitate de voturi, o sesizare formulată de 50 de parlamentari - deputați neafiliați și membri AUR și PSD, privind neconstituționalitatea unei hotărâri a Parlamentului prin care s-au adus modificări și completări HG 394/2020 privind starea de alertă.
Este vorba de Hotărârea Parlamentului României 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului 394/2020 privind starea de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
CCR explică, într-un comunicat transmis miercuri, că, la pronunțarea acestei decizii, judecătorii au avut în vedere o altă decizie a Curții din iunie 2020, prin care a constatat neconstituționalitatea unor articole din Legea 55/2020 privind starea de alertă.
"Pentru pronunțarea acestei decizii, Curtea a avut în vedere jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, prin care a constatat neconstituționalitatea art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Întrucât aceste din urmă dispoziții legale, care au constituit temeiul adoptării hotărârii parlamentare examinate, sunt neconstituționale, Curtea, aplicând prevederile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, a reținut că Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020 este ea însăși neconstituțională, fiind lipsită de fundament constituțional", spune CCR.
Totuși, Curtea a precizat că HG 394/2020 privind starea de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19 continuă să producă efecte juridice și rămâne în vigoare în redactarea sa nemodificată prin dispozițiile Hotărârii Parlamentului României nr. 5/2020.
Aceasta deoarece HG 394/2020 este un act normativ de sine-stătător, asupra căruia Curtea Constituțională nu are competența a se pronunța, fiind adoptată în executarea art. 4 alin.(1) din Legea nr. 55/2020, iar prezenta decizie a Curții vizează exclusiv modificările și completările aduse acesteia prin articolul unic al Hotărârii Parlamentului României nr.5/2020, se mai arată în comunicatul CCR.
