Puterea la nivel intern: decizii cheie pentru guvernare și justiție
Pe plan intern, viitorul preşedinte se va confrunta cu două opţiuni majore privind guvernarea: fie va instala un premier favorabil la Palatul Victoria, asigurând astfel o coabitare funcţională şi stabilă, fie va opta pentru declanşarea unor alegeri anticipate, în încercarea de a reseta scena politică şi de a obţine o majoritate parlamentară mai confortabilă.
Această decizie va avea un impact direct asupra stabilităţii politice şi asupra capacităţii guvernului de a implementa reforme esenţiale. În plus, preşedintele va juca un rol crucial în influenţarea majorităţii parlamentare, un factor decisiv în adoptarea legislaţiei şi în funcţionarea instituţiilor statului.
Alegeri prezidențiale 2025. Rezultate parțiale OFICIALE au început să fie publicate - LIVE TEXT
Un alt domeniu în care preşedintele va avea o influenţă majoră este numirea magistraţilor la Curtea Constituţională a României (CCR).
Președintele României numește trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale, conform articolului 142 din Constituția României. Aceasta prevede că „Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României”. Mandatul judecătorilor este de 9 ani, iar numirea trebuie făcută cu cel puțin o lună înainte de expirarea mandatului celui înlocuit.
Controlul asupra serviciilor secrete și justiției: o putere strategică
Viitorul preşedinte va avea, de asemenea, prerogativa de a numi şefii principalelor servicii secrete din România. Aceste instituţii sunt piloni ai securităţii naţionale, având responsabilitatea de a proteja ţara împotriva ameninţărilor interne şi externe. Numirile în aceste poziţii cheie vor determina direcţia politicilor de securitate şi vor influenţa modul în care România răspunde provocărilor geopolitice.
Pe lângă serviciile secrete, preşedintele va putea impune şi procurorii-şefi, ceea ce îi conferă un control important asupra sistemului judiciar. Această putere este vitală pentru asigurarea independenţei justiţiei, dar şi pentru combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, teme de maximă importanţă pentru societatea românească.
Politica externă: între consolidare și blocaje
Pe plan extern, viitorul preşedinte are oportunitatea de a întări rolul României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. Consolidarea poziţiei ţării în aceste organizaţii este esenţială pentru securitatea naţională, pentru dezvoltarea economică şi pentru promovarea valorilor democratice.
Totuşi, există şi riscul ca România să adopte o poziţie mai restrictivă, printr-un vot negativ în Consiliul European, ceea ce ar putea bloca noi forme de sprijin pentru Ucraina. Aceasta este o tactică deja aplicată de lideri precum Viktor Orbán din Ungaria sau Robert Fico din Slovacia, care au folosit veto-ul pentru a-şi susţine interesele naţionale sau politice. O astfel de decizie ar avea implicaţii majore în politica regională, afectând solidaritatea europeană şi sprijinul pentru un partener strategic important.
