În primele trei luni ale anului 2026, România a înregistrat o activitate seismică considerată normală. Peste 30 de cutremure de intensitate mică și moderată s-au produs, cele mai multe în zona Vrancea. Cel mai puternic dintre ele s-a înregistrat pe 26 februarie, având magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter și fiind resimțit în mai multe orașe din țară, dar și în Republica Moldova. Tot în aceeași zi, România a raportat patru cutremure în zone diferite, inclusiv în Vrancea și Dobrogea, la Tulcea. Până la jumătatea lunii februarie, se înregistraseră deja 31 de cutremure, cu magnitudini între 2 și 3,7 grade, iar în martie au avut loc două cutremure mai mici, de până în 3 grade, în Vrancea.
Seismologul care liniștește românii
Pentru a răspunde întrebărilor legate de viitorul seismologic al României, Click! a stat de vorbă cu Gheorghe Mărmureanu, cel mai cunoscut seismolog român, cu studii recunoscute internațional, inclusiv în Statele Unite. Acesta a dat un verdict liniștitor:
„Stați fără griji! În România vor mai fi cutremure, până la sfârșitul anului 2026, dar nu de intensitate mare. Cel puțin, așa arată calculele mele, pe care le fac de atâția ani. Dormiți liniștiți! Asta le-ar mai lipsi românilor, după ce că s-au majorat prețurile, încă un cutremur major. Un cutremur puternic are loc, cumva, cam la 100 de ani, deci nu este cazul să ne gândim la ceva rău, poate, încolo, după 2040.
Vrancea este mai activă, așa cum, de altfel, a fost mereu. Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade, dar nu este ceva neobișnuit, așa se evită un seism mare. M-am consultat și cu specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), și conform și calculelor lor nu există pericolul unui seism major”, ne-a declarat Gheorghe Mărmureanu, exclusiv pentru Click!
Lecțiile cutremurului din 1977 și măsurile lui Ceaușescu
Tragedia din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4 grade, a lăsat urme adânci și a schimbat modul în care România construiește clădiri. Nicolae Ceaușescu a reacționat rapid, luând măsuri drastice pentru siguranța populației:
„Nicolae Ceaușescu s-a speriat foarte tare, după cutremurul din 4 martie 1977, și a luat măsuri. Blocurile construite după acel cutremur au fost proiectate cu mult mai atent și mai bine, după serioase planuri antiseismice.
Clădirile rezistă acum și la cutremure mari. Văd, pe la marginea Bucureștiului, clădiri foarte înalte, de peste 15 etaje, construite recent. În Asia, însă, nu toate țările au avut bani ca să angajeze arhitecți foarte pricepuți, care să construiască blocuri rezistente la cutremure cu magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter”, a mai precizat Gheorghe Mărmureanu, exclusiv pentru Click!
Astfel, chiar dacă România rămâne o zonă seismică activă, experții liniștesc populația: următorul cutremur major nu este de așteptat prea curând, iar măsurile antiseismice implementate după 1977 protejează locuințele actuale.
