BNR vrea un popor mai alfabetizat financiar

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a explicat, joi, motivele pentru care crede că este nevoie ca economia să se bazeze mai mult pe cunoaștere decât în prezent.

Conform celui mai recent studiu despre nivelul de alfabetizare financiară, doar 22% dintre români sunt alfabetizați financiar, a reamintit prim-viceguvernatorul BNR.

„Aceasta înseamnă că restul populației are dificultăți în a înțelege neajunsurile inflației sau riscurile asociate cu creditul bancar. Astfel, se poate spune, că, pentru a avea politici de succes, nu este suficient să adăugăm mai multă cunoaștere în designul politicilor noastre, dar, de asemenea, să îi convingem pe oameni să includă mai multă cunoaștere în deciziile lor financiare. Astfel, este de două ori mai dificil să se realizeze acest lucru. Acest lucru ne obligă să realizăm ce înseamnă provocările status-quo: schimbarea mentalităților, atât pentru cei care fac politicile, cât și pentru cetățeni. Avem nevoie de cercetare și analiză economică care este practică și care poate să acopere adevăratul deficit din societatea noastră”, a spus Georgescu, în cadrul conferinței Strategica.

Pentru a crește nivelul de cunoștințe economice, BNR a început un program de educație financiară acum nouă ani, iar anul trecut a făcut un departament specializat, cu acest scop.

„Prin aceste inițiative, sperăm să avem tot mai mult succes în a ajunge la mintea și la inima populației, dar și a decidenților și a managerilor. Mai avem un drum lung de parcurs, în ambele direcții. Încă vedem că o mare parte din populație are cunoștințe insuficiente sau deloc despre economie și riscul vieții lor financiare”, a subliniat Georgescu.

Prim-viceguvernatorul Băncii centrale a menționat că o mare cantitate de informație a fost utilizată de câștigătorii Nobel-ului pentru economie de anul acesta: William D. Nordhaus și Paul Romer. Ei au primit premiul Nobel pentru economie pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea durabilă în economia globală și bunăstarea populației la nivel mondial.

„Acest premiu Nobel reprezintă suprema recunoaștere a faptului că cercetările și cunoașterea reprezintă o contribuție esențială la realizarea politicilor. Pe de altă parte, în multe cazuri, în activitatea de zi cu zi, vedem că politicile ignoră descoperirile studiilor și ale Academiei, ca să nu mai spunem că, de multe ori, ignoră legile fundamentale ale economiei”, a mai spus Georgescu.

Acesta s-a referit la faptul că Peter Drucker a lansat, acum 50 de ani, conceptul de economie bazată pe cunoaștere (knowledge economy).

„Oricare economist și specialist în management din toate doctrinele include cunoștintele drept preambul al viziunii lui asupra lumii. După 50 de ani, surpriza este că încă avem senzația că lipsesc elemente în instituțiile noastre economice și în construcțiile noastre. Ar trebui să ne bazăm mai mult pe cunoaștere. În loc să avem tot mai mulți oameni educați și informați în societate, vedem zone albe și o lipsă de informație care provine din inegalitățile sociale, o altă provocare în creștere, ceea ce, de asemenea, duce la apariția unor ignoranți”, a subliniat Florin Georgescu.