Președintele american Joe Biden a calificat duminică fenomenul încălzirii globale drept "problema existențială cu care se confruntă omenirea" și a promis că SUA își va asuma leadershipul în combaterea acestei amenințări, relatează dpa.
"Am avut un președinte care a spus practic că (schimbările climatice) nu reprezintă o problemă", a amintit Biden în remarci la finalul summitului G7 din Anglia, într-o aluzie la predecesorul său Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind clima.
La summitul din Cornwall, țările din G7 (cele mai puternice economii - SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Franța și Italia) s-au angajat să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, fără a evoca însă prea mulți pași concreți, în special în ce privește renunțarea la cărbune.
Liderii G7 au convenit astfel să-și majoreze contribuțiile pentru a-și îndeplini promisiunile de a contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an la eforturile de reducere a emisiilor de CO2 ale țărilor sărace, dar numai două țări au făcut promisiuni ferme de a dona bani mai mulți, notează Reuters.
Comunicatul final al G7 reafirmă angajamentul statelor de a "mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an din surse publice și private, până în 2025 inclusiv", îndemnând totodată "alte state dezvoltate să se alăture acestui efort".
După summit, Canada a afirmat că-și va dubla angajamentul pentru climă, oferind 5,3 miliarde de dolari canadieni (4,4 miliarde dolari SUA) pe următorii cinci ani, și de asemenea Germania a anunțat o creștere cu 2 miliarde de euro a contribuției sale, ce va ajunge astfel la 6 miliarde de euro pe an, cel târziu până în 2025.
Mai multe grupări ecologiste s-au arătat neimpresionate de angajamentele de la Cornwall, Catherine Pettengel, directoarea asociației Climate Action Network, remarcând că G7 nu a reușit să convină asupra unor măsuri concrete privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice.
Țările dezvoltate au convenit în 2009, în cadrul ONU, să contribuie împreună cu 100 de miliarde de dolari pe an, până în 2020, la acordarea de asistență în probleme legate de climă țărilor sărace, dintre care multe se confruntă cu fenomene agravate de schimbările climatice, cum sunt furtunile sau seceta. Obiectivul nu a fost încă atins.
G7 a mai afirmat în comunicat că 2021 trebuie să fie un "moment de cotitură pentru planeta noastră" și trebuie accelerate eforturile de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră și de menținere a nivelului încălzirii globale la plus 1,5 grade Celsius.
În fine, deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că liderii G7 au convenit să renunțe la cărbune, comunicatul a fost mai puțin clar în acest sens, evocând doar angajamentul liderilor de a "dezvolta rapid tehnologii și politici care să accelereze în continuare tranziția de la capacitățile de (generare energetică bazate pe) cărbune, în conformitate cu angajamentele noastre NDC (contribuție determinată la nivel național) de reducere a emisiilor până în 2030 și net zero".
