Băsescu cere desecretizarea planurilor de cooperare DNA-SRI

Băsescu cere desecretizarea planurilor de cooperare DNA-SRI
Fostul președinte Traian Băsescu pune umărul la legea inițiată de cuplul Dragnea-Tăriceanu care prevede desecretizarea unei hotărâri CSAT din 2005 și vine cu un amendament care să ajute la descoperirea abuzurilor. Băsescu cere desecretizarea planurilor de cooperare DNA-SRI de după semnarea celebrului protocol din 2009.
Proiectul de lege inițiat de Dragnea și Tăriceanu a primit un aviz favorabil în Comisiile pentru apărare și pentru administrație publică ale Senatului. iar Traian Băsescu a propus următorul amendament:
"Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009".
Traian Băsescu le-a explicat inițiatorilor Dragnea și Tăriceanu că hotărârea CSAT nr. 17/2005 nu trebuie desecretizată pentru că nu este secretă.
„Hotărârea nr. 17/2005 nu are niciun zero, deci nu este document secret. Eu am ieșit în conferință de presă și am povestit-o după ședința CSAT din 2005. De aceea mi se pare dubios că nu se duc pe protocol ci pe hotărârea CSAT", a afirmat Traian Băsescu, la finalul ședinței Comisiei pentru apărare a Senatului.
Fostul președinte al României a spus că pentru o bună informare a populației ar trebui desecretizate planurilor de acțiune comune între SRI și DNA, făcute în baza protocolului încheiat în 2009 între aceste instituții.
„Am avut un amendament legat de hotărârea CSAT nr. 17 pe care unii senatori sau PSD o consideră baza protocoalelor ceea ce e o minciună de tip PSD. Baza protocoalelor este cu totul alta. Dacă vor să ajungă la corecta informare a populației trebuiesc desecretizate planurile de acțiune comune între DNA și SRI făcute în baza protocolului din 2009. M-am dus cu acest amendament în comisie, nici decum în baza hotărârii CSAT 17 pentru că acea hotărâre nu pomenește SRI. Nu îmi este clar ce urmărește Dragnea și Tăriceanu cu această lege, Tăriceanu putea să le povestească conținutul hotărârii CSAT din 2005 pentru că el era vicepreședinte al CSAt și putea să le explice foarte bine acea hotărâre, însă efectele legii cred că vorfi bune, se vor clarifica multe lucruri. Se va clarifica dacă au fost abuzuri. Eu sunt convins că nu toate dosarele au fost afectate de efectele acelui protocol", a adăugat Băsescu.
De asemenea, senatorul PMP a precizat că e o greșeală să fie vizate toate documentele secrete, deoarece unele dosare se află în prezent pe rol.
„Îmi e greu să anticipez și de aceea m-am dus cu un amendament care să nu fie foarte general, pentru că ei de fapt prin ceea ce prevede proiectul de lege, că se desecretizează toate documentele secrete, pot genera extrem de multe piedici în ducerea unor dosare care acum se află în anchetă. Eu am vrut să fim foarte preciși, plecând de la următoarea premisă: protocolul din 2009 a fost denunțat, deci el nu mai produce efecte, iar efectele lui trecute trebuiesc văzute, nu vizează acțiuni în desfășurare care pot fi afectate din formularea din lege. Riscul e foarte mare. Eu nu știu ce va face DIICOT în situația asta, sau cei de la spălarea banilor. Eu am vrut să mă focusez strict pe lucruri care au trecut. Protocolul din 2009 nu mai este în vigoare și să constatăm istoric relația lui strict cu DNA și nu cu altcineva. După părerea mea e o mare greșeală să facă referire la toate documentele secrete pentru că riscul e mare. Discutăm de un protocol care nu mai este valabil și analizăm efectele", a conchis Băsescu.
Inițiativa legislativă pentru declasificarea deciziei CSAT 17/2005 propusă de liderii PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu a primit, luni, raport favorabil cu amendamente și de la Comisia juridică a Senatului.
Următoarea țintă a lui Dragnea & Tăriceanu: revizuirea sentințelor definitive
"Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit", prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.
Termenul inițial, în forma proiectul înregistrat la Senat în care te puteai adresa instanțelor era de șase luni.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

























