Angina pectorală. Ce trebuie să știi despre această boală?

Angina pectorală. Prof. dr. Florin Mitu, șeful Secției Clinice de Recuperare Medicală Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iași: „Una dintre întrebările frecvente este dacă angina înseamnă că pacientul a făcut un infarct miocardic. Un episod de angină nu înseamnă neapărat un infarct miocardic, dar înseamnă că există riscul să faceți un infarct miocardic. Un episod de angină exprimă o nevoie mai mare de oxigen a unei părți din mușchiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar, adică de scurtă durată (de exemplu, în timpul unui efort, când inima are nevoie de mai mult oxigen).Infarctul miocardic se produce de obicei când fluxul de sânge spre o parte a mușchiului inimii este întrerupt brusc și definitiv, de cele mai multe ori prin apariția unui cheag de sânge care se formează în interiorul vasului. Dacă acest cheag de sânge nu se dizolvă (prin tratament de urgență sau, mai rar, de la sine) acea parte a mușchiului inimii irigată de vasul blocat moare. Astfel, apariția anginei pectorale este un semnal de alarmă.

Există două tipuri principale de angină pectorală: stabilă și instabilă.

* Angina stabilă: desemnează o situație care nu se modifică o lungă perioadă de timp. Există episoade de angină la efort, cu caractere care se mențin constante - apar la același nivel de efort fizic, cedează în repaus sau la nitroglicerină sublingual, au o anumită frecvență în timp - care depinde de eforturile depuse de pacient. La un pacient cu angină stabilă pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea - atât în timpul unei zile, cât și de la o zi la alta. De exemplu, angina poate să apară la un efort mai mic dimineața decât eforturile care produc criza în timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variații. De exemplu, când vremea este rece, angina poate să apară la un efort mai mic decât de obicei. Acest lucru se poate întâmpla și după mese copioase sau în condiții de stres.

* Angina instabilă: este un tip de angină cu o gravitate mai mare și pentru care trebuie să vă prezentați de urgență la medic.

Se poate manifesta în mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sunt:

* creșterea frecvenței și intensității crizelor de angină, la un pacient care în trecut prezenta o angină stabilă (angina începe să apară mai frecvent decât înainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare);

* apariția anginei în repaus (fără factori precipitanți, cum sunt efortul fizic, stresul, mesele copioase);

* crize de angină în repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedează după nitroglicerină sublingual;

* angina care apare în timpul nopþii (trezind pacientul din somn).

În toate aceste cazuri există un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburări grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subită.Toate aceste situații trebuie anunțate urgent medicului.

Ce trebuie să fac după diagnosticarea cu angină pectorală?

În afara tratamentului cu medicamentele pe care medicul vi le va prescrie, trebuie să înlăturați toți factorii de risc ce pot fi modificați. Renunțarea la fumat, dieta fără grăsimi, scăderea în greutate - sunt o parte foarte importantă a tratamentului și depind doar de pacient.

Cum recunoaștem durerea din angină?

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor în spatele sternului, în partea inferioară, mijlocie sau superioară și mai rar în fața inimii. Iradierea durerii este în brațul și antebrațul stâng, de-a lungul părții sale interne, până la degetul mic și inelar. Uneori durerea este percepută ca o senzație de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghiuri. Anxietatea, neliniștea, spaima sunt simptome care însoțesc aproape întotdeauna crizele anginoase. Durerea apare în următoarele condiții: la efortul fizic, în cursul acestuia și poate dispărea la întreruperea lui; la expunerea la frig, după prânzuri copioase, în timpul raporturilor sexuale, stress.. Între crize, bolnavii pot să nu prezinte simptome.

Angina pectorală. Cât ține durerea în cazul unei crize anginoase?

Un episod obișnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute.

Durerile foarte scurte de câteva secunde, ascuțite - nu sunt de obicei anginaă pectorală ci dureri de origine musculară, dureri cu caracter „funcțional“ - care apar fără a exista o boală organică. În cazul unei dureri toracice care durează peste 30 de minute, uneori ore în șir, neîntrerupte de perioade de acalmie, trebuie să vă adresați de urgență unui medic.

Ce fac să treacă durerea?

De obicei, durerea toracică din angina pectorală obișnuită dispare la încetarea efortului fizic. Repausul - în picioare sau șezând - calmează durerea și o face să dispară într-un minut până la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerină tablete sau spray sublingual calmează de asemenea durerea din angina pectorală în 1 - 5 minute. Răspunsul la nitroglicerină nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afecțiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerină sublingual.

Cum se uitilizează nitroglicerina?

Pacientul cu anginaă pectorală trebuie să aibă întotdeauna la îndemână un flacon cu nitroglicerină tablete sau un spray cu nitroglycerină pentru a putea acționa rapid în caz de apariție a anginei. Nu ezitați să le folosiți. Nu produc dependență și au un efect rapid.Tableta de nitroglicerină se plasează sub limbă și, pentru a acționa rapid, nu trebuie înghițită. Efectul începe să apară în două minute. Dacă durerea nu cedează în decurs de 5 minute, puteți să mai luați o tabletă. Dacă episodul de anginaă nu se liniștește după 3 tablete de nitroglicerină sublingual luate la interval de 5 minute, chemați urgent salvarea și mergeți la spital.

În ce alte boli pot apare dureri toracice?

* Durerea de cauză esofagiană - Esofagul, conductul muscular care face legătura între cavitatea bucală și stomac, se află foarte aproape de inimă și de vasele mari. Deseori durerile care apar în afecțiunile esofagului seamănă foarte mult cu durerile tipice de angină pectorală. Durerea poate fi însă situateă mai jos, sub stern (n.r. - osul pieptului de care se prind coastele și claviculele); în plus, durera are des caracter de arsură, poate să apară după masă, când pacientul se așează în pat să-și facă siesta, se poate însoți de regurgitări cu caracter acid și se ameliorează după medicamente antiacide, scrie ziaruldeiasi.ro.

Durerea care apare în spasmul esofagian poate să cedeze la nitroglicerină sublingual la fel ca durerea thoracică din angina pectorală. Dureri toracice pot să apară, de asemenea, și în alte afecțiuni gastroenterologice cum sunt pancreatita acută, ulcerul gastric sau duodenal. Uneori, durerile care apar în afecțiunile esofagului și stomacului mimează angina pectorală și este nevoie de unele investigații cum ar fi endoscopia digestivă pentru a putea pune un diagnostic corect.

* Disecția de aortă - Aorta este cel mai mare vas din organism și transportă sânge de la inimă în tot corpul. Disecția aortei reprezintă fisura peretelui acestui vas și este o mare urgență cardiologică. În acest caz, durerea thoracică se instalează brusc, este foarte intensă, persistentă, iradiază des între omoplați și în regiunea spatelui.

* Pleurita/ pleurezia - inflamația foiței care învelește plămânii - produce deseori o durere cu caracter de junghi toracic, mai ascuțită decât cea care apare în angina pectorală și care se modifică cu poziția și cu respireția. În cazul acestei afecțiuni există tendința de a respira superficial pentru că orice inspir profund produce accentuarea durerii.

* Pericardita - inflamația foiței care învelește inima - durerea este resimțită mai mult spre partea stângă a toracelui, „în zona inimii“, poate să meargă către gât, umeri și posterior, uneori chiar în brațul stâng. Are durată mai mare, se modifică la schimbarea poziției și se accentuează în respirația profoundă.

* Durerea „funcțională“ - fără cauză - este un tip special de durere thoracică ce apare de obicei în situații de stress, oboseală, care nu are legătură cu efortul fizic. Nu exprimă suferința unui organ ci o stare de anxietate. Localizarea frecventă este în regiunea precordială, la „vârful“ inimii. Durata este mai mare decât în angina pectorală - durează ore în șir, este o durere surdă, presărată de episoade de junghiuri scurte, ascuțite, de câteva secunde. Se asociază frecvent cu amorțeli ale mâinilor și picioarelor, furnicături, amețeli, atacuri de panică, uneori leșin. Acest tip de durere toracică este mai frecvent întâlnit la femei, sub 40 de ani, cu semne de instabilitate emoțională și depresie.

Nu sunt de obicei dureri anginoase:

* durerile localizate într-o zonă superficială și care se accentuează sau reapar la palparea toracelui;

* durerea pe o zonă mică - sub 3 cm;

* înțepăturile scurte de câteva secunde;

* durerile cu caracter de junghi care se modifică cu respirația și care se accentuează la mobilizarea toracelui, a gâtului sau a brațelor.

De ce trebuie să țină cont pacienții cu angină pectorală

* Odihna după servirea mesei este foarte importantă.

* Încetarea oricărei activități în momentul apariției unei crize anginoase, relaxarea și administrarea medicamentului folosit în astfel de situații.

* Se va înceta administrarea de pilule anticoncepționale în cazul prezenței anginei. Estrogenul conținut de acestea crește riscul coagulării sângelui.

* În cazul apariției crizei de angină noaptea este nevoie de corectarea poziției corpului, prin păstrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci când pompează sângele prin vene către inimă.

* Riscul de infarct miocardic și de angină instabilă este redus semnificativ în urma administrării aspirinei luate la recomandrea medicului.

* Încetarea fumatului. Apariția crizelor de angină este influențată negativ de prezența nicotinei.