Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu, trimis în judecată pentru trafic de persoane, șantaj și proxenetism

Dosarul a fost înaintat Tribunalului Dolj.

Acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și șantaj, Alex Bodi a fost arestat preventiv pe 12 noiembrie 2020, prin decizia Tribunalului Dolj. Aflat în arest la domiciliu în vila sa din Tunari, acesta a cerut săptămâna trecută revocarea arestării preventive cu controlul judiciar. Instanța însă a menținut arestarea preventivă. În februarie, fosta soție a omului de afaceri, Bianca Drăgușanu, a fost audiată în dosarul acestuia, la DIICOT Craiova.

Acuzațiile aduse celor 30 de inculpați sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism, șantaj, sustragere de sub sechestru, trafic de minori, deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, spălarea banilor și mărturie mincinoasă.

Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, la scurt timp după destructurarea unei grupări conduse de membru marcant al lumii interlope (grupare specializată în traficul de persoane și proxenetism), suspectul în cauză (unul dintre locotenenții persoanei mai sus menționate), în timp ce se afla deținut într-un penitenciar, în perioada 2008 - 2011, împreună cu alți trei deținuți, au folosit rețelele sociale în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituția și, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda loverboy), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, respectiv profitând de starea lor de vulnerabilitate (situație materială precară, naivitate, lipsă de educație - factori determinanți pentru respectivele tinere în alegerea practicării prostituției), le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor, a anunțat, luni, DIICOT într-un comunicat de presă.

Sub coordonarea liderului, căruia membrii grupării i se adresau cu apelativul "nașu", s-au pus bazele unei grupări infracționale specializată, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori și proxenetism, în secundar în șantaj (consecință a plății unor taxe de protecție).

După ce au ieșit din penitenciar, membrii grupării infracționale au continuat să recruteze și alte victime, le-au transportat, adăpostit în locații din state occidentale (Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveția) și le-au constrâns să practice prostituția în favoarea lor, în diverse cluburi de profil, mai notează DIICOT.

La gruparea infracțională au aderat, în timp, și alți membri ce făceau parte din același anturaj. O parte dintre ei aveau rolul de a recruta victimele, dar și de a le transporta pe teritoriul Germaniei (de la locațiile în care erau adăpostite, până la bordeluri), de a le adăposti și a le supraveghea, precum și de a "colecta" veniturile obținute din prostituție (de cele mai multe ori, transportau banii personal în țară, unde erau împărțiți între membrii grupării; uneori, erau folosite sistemele de transfer financiar, caz în care evitau, pe cât posibil, să apară la rubrica "beneficiar", folosind intermediari).

De asemenea, unii dintre membri identificau localuri unde urmau a fi duse victimele și purtau "negocieri" cu reprezentanții acestora, prin prisma relațiilor pe care le dezvoltaseră cu membrii unei grupări de motocicliști sau la cluburi din Italia, dar și raportat la numărul mare de tinere a căror angajare o intermediau la respectivele localuri.

Odată ajunse în străinătate, victimele erau constrânse (fizic și psihic) de inculpați să se prostitueze în folosul lor, în condițiile în care nu cunoșteau limba, erau izolate de prieteni și familie și nu dispuneau de resurse financiare pentru a se întoarce în țară la momentul în care își dădeau seama de situația reală.

Victimele care refuzau să practice prostituția erau sechestrate și supuse unor violențe extreme, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistență.

În cele din urmă, din cauza violențelor la care erau supuse și a amenințărilor cu acte de violență îndreptate împotriva membrilor familiilor lor, victimele erau nevoite să se prostitueze în beneficiul membrilor grupării infracționale.

În cele mai multe cazuri, victimele erau ținute în imobile stabilite de inculpați, erau transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituția, erau permanent controlate/supravegheate, inculpații încălcându-le dreptul la viața privată și aducându-le într-o situație de aservire.

Inculpații le rețineau actele de identitate cu intenția vădită de a păstra controlul asupra lor și a le împiedica să expedieze o parte din veniturile obținute din prostituție, prin sistemele financiare de transfer, pe numele unor membri de familie. De asemenea, au fost situații în care inculpații invocau așa-zise "contracte pe viață", în sensul că victimele nu aveau nicio altă alternativă decât să se prostitueze în beneficiul lor.

Unele victime au fost vândute altor traficanți, în scopul exploatării, persoanele care le-au preluat primind și informații în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, date despre familie, toate acestea în scopul de a fi șantajată, pentru a fi exploatată și controlată mai ușor.

Procurorii mai spun că au fost și situații în care inculpații nu au mai reușit să dețină controlul asupra victimelor, chiar și după aplicarea unor corecții fizice, caz în care pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din țară le solicitau diferite sume de bani, sume pe care victimele nu aveau posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituție în beneficiul lor.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii, mai anunță DIICOT, fără a da detalii despre acestea.