O notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene despre redesenarea frontierelor de-a lungul liniilor etnice în Balcanii Occidentali a provocat îngrijorare și mâhnire în Bosnia, care se teme de o schimbare neașteptată a strategiei UE. Documentul a fost semnalat de agenția Reuters.
În acest document, neoficial, se menționează că principalele obstacole în cale unei integrări europene mai rapide a statelor din Balcani sunt chestiunile naționale nesoluționate ale sârbilor, croaților și albanezilor, care ar trebui rezolvate prin crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari și a unei Croații Mari, scrie Reuters, relatează Agerpres
Este astfel avansată propunerea ca provincia autonomă a sârbilor din Bosnia și Herțegovina (Republika Srpska) să se alăture Serbiei și cantoanele croate să fie integrate în Croația, iar Kosovo să se unească cu Albania.
În Bosnia și Herțegovina, unde peste 100.000 de oameni au fost uciși în cei patru ani ai războiului din anii '90 când sârbii și croații au încercat să-și creeze propriile entități statale, această notă este percepută ca o nouă amenințare la adresa integrității sale teritoriale, amenințare venită de data aceasta chiar din partea unor state membre ale UE, mai notează Reuters.
Documentul neoficial s-a „scurs” inițial în presa slovenă și a fost atribuit premierului sloven Janez Jansa, care conform relatărilor l-ar fi trimis președintelui Consiliului European, Charles Michel, ca propunere privind gestionarea politicii în regiune după ce Slovenia va prelua pe 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, relatează Reuters.
Blocul comunitar nu a comentat în privința subiectului, dar un diplomat a declarat agenției Reuters că statele membre nu au discutat documentul.
La rândul său, premierul Jansa neagă însă că el ar fi expeditorul documentului și a acuzat un fake-news, pentru că încearcă să saboteze eforturile de a ajuta la integrarea Balcanilor Occidentali în UE.
„Nu am văzut niciodată această propunere, dacă ea există”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bulgariei pentru afaceri europene la Bruxelles.
Reuters mai precizează că nu a reușit să verifice autenticitatea notei diplomatice, deși ea a circulat prin canalele diplomatice ale UE și a fost văzută de mulți diplomați și oficiali europeni.
Astfel de note diplomatice sunt obișnuite în elaborarea politicilor europene. Deși ele sunt rareori făcute publice, de obicei statele UE care le întocmesc se grăbesc să-și revendice inițiativa.
Urmările publicării informațiilor despre acest document neoficial sunt că membrul bosniac (musulman) al președinției colegiale tripartite din Bosnia și Herțegovina, Sefik Dzaferovic, i-a transmis vineri într-o scrisoare lui Charles Michel că documentul a provocat instabilitate și mâhnire în țara sa, unde sârbii bosniaci vorbesc de mulți ani despre o secesiune a provinciei lor.
Dzaferovic i-a cerut de asemenea lui Michel să oprească imediat inițiativele ce ar putea conduce la un nou război în regiune.
Misiunea UE la Sarajevo a încercat să calmeze situația, publicând o declarație în care afirmă că „UE este angajată fără echivoc față de suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei (...), aceasta este poziția noastră fermă și neschimbată”.
La rândul său, ministrul german pentru afaceri europene, Michael Roth, a scris vineri pe Twitter: „Țările din #BalcaniiOccidentali au un viitor numai ca societăți multietnice și multireligioase. Reconcilierea regională și cooperarea sunt fundamentale pentru pace, democrație și prosperitate. Trasarea unor noi frontiere este o cale periculoasă”.
