La alegerile din 20 mai 1990 au participat 73 de partide și formațiuni politice. Cu o prezență la 86,19% la urne, scrutinul a fost câștigat detașat de Frontul Salvării Naționale, care a obținut 67,53% din mandate. Din cei 17.200.722 de alegători s-au prezentat la vot 14.826.616.
FSN a fost urmat în preferințele electoratului de UDMR care a depășit Partidul Naţional Ţărănesc și pe liberali, care au obținut fiecare în jur de 2,5% din voturi.
În Parlament au mai intrat atunci aproape 30 de formațiuni politice plus minoritățile la Camera Deputaților și șapte la Senat, atunci nefiind impus un prag electoral.
Doi ani mai târziu, pe 27 septembrie 1992, au fost organizate noi alegeri. Cu o prezență mai scăzută la urne, de 76,29%, pe primele trei locuri s-au clasat Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), Convenția Democrată Română (CDR) și Frontul Salvării Naționale (FSN).
Din totalul de 16.380.663 de alegători cu drept de vot, la urne s-au prezentat 12.496.430. Numărul locurilor în Parlament a scăzut de la 515 în 1990 la 484.
În Parlament au intrat opt formațiuni politice. În Senat, FDSN a obținut 49 din totalul de 143 de mandate, iar în Camera Deputatilor, din totalul de 328 de mandate, FDSN a câștigat 117.
În 1996, pe 3 noiembrie, prezența la vot s-a menținut la 76,01% (13.088.388 de alegători). În cursă au intrat aproximativ 50 de formațiuni politice, însă în Parlament au intrat doar șase. Alegerile au fost câștigate de Convenția Democrată Română (CDR), Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Uniunea Social-Democrată (USD).
În Senat, CDR a obținut 53 de mandate (30,7% din totalul voturilor valabil exprimate), iar PDSR - 41 de mandate (23,08%). La Camera Deputaților, CDR a câștigat 122 de mandate (30,17% din totalul voturilor valabil exprimate), iar PDSR - 91 (21,52%).
La alegerile din 26 noiembrie 2000, prezența la vot a scăzut ușor, la 65,31%. Din totalul de 17.699.727 de alegători inregistrati, la urne au fost prezenți 11.559.458. Noutatea acestui scrutin față de cele din 1992 și 1996 a fost majorarea pragului electoral, de la 3% la 5% pentru partide și de 8% pentru coaliții.
Cele mai multe voturi au fost câștigate de Partidul Democrat Social din România (PDSR), Partidul România Mare (PRM) și Partidul Democrat (PD). La Camera Deputaților, PDSR a obtinut 36,61% din voturi, iar la Senat - 37,09%. PRM a obținut cel mai bun scor din istoria sa, respectiv 19,48% la Camera Deputaților și 21,01% la Senat.
Patru ani mai târziu, în noiembrie 2004, prezența la urne a continuat să scadă, fiind de 58,51% în primul tur și de 55,21% in turul al doilea, din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste.
A fost ultima dată când parlamentarele s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale, după ce mandatul șefului statului a crescut de la patru la cinci ani. Pe fondul reducerii populației, numărul parlamentarilor din legislatura 2004-2008, de 332 deputați (314 aleși și 18 desemnați de organizațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară) și 137 senatori, a fost redus cu 16 față de cel din anul 2000.
În cursă au intrat 52 de formațiuni politice, partide, alianțe și organizații ale minorităților naționale, printre care două mari alianțe: Alianța Dreptate și Adevăr (D.A.), formată din PNL și PSD - care a câștigat 41% din voturi, și PSD+PUR - 34,41%. Alături de minoritățile naționale, altele decât cea maghiară, în Legislativ au mai intrat PNL-PD, PRM, UDMR
La alegerile din 2008 a fost introdus un nou sistem de vot - uninominal, cetățenii fiind chemați să voteze un candidat care să îi reprezinte în forurile legislative. Prezența la vot a fost cea mai scăzută de după Revoluție, respectiv 39%. Partidele preferate de români au fost PDL, Alianța PSD+PC și PNL.
La Camera Deputatilor PD-L a obținut 115 mandate, Alianta PSD-PC - 114, PNL - 65, UDMR - 22, iar minoritățițe naționale - 18. La Senat, pe primul loc s-a aflat tot PD-L, cu 51 de mandate, urmat de PSD-PC - 49, PNL - 28, UDMR - 9.
Anul 2012 a adus prima victorie clară a unei alianțe, în urma scutinului din 9 decembrie. Față de legislatura precedentă, numărul parlamentarilor aleși a crescut la 588, de la 471.
Cu o prezență la urne în ușoară creștere (41,76% - 18.423.066 de alegători), Uniunea Social Liberală, formată din PSD și PNL, a câștigat peste 58% din alegători. Pe următoarele locuri s-au clasat Alianța România Dreaptă (ARD), din care făcea parte şi PDL, PP-DD şi UDMR.
La Camera Deputatilor, USR a obținut 58,63% din voturi, fiind urmată la mare distanță de ARD - 16,5%, PP-DD - 13,99% și UDMR - 5,13%. Și la Senat USL a obținut cel mai mare scor - 60,1%, fiind urmată de ARD - 16,7% , PP-DD - 14,65% și UDMR - 5,23%.
Ultimele alegeri parlamentare au avut loc pe 11 decembrie 2016, când prezența la vot a fost de 39,49% (7.212.022 de români prezenți la urne). Cele mai multe mandate le-a obținut PSD, care a fost urmat de PNL și USR.
La Camera Deputaților, PSD a obținut - 45,47 % din voturi (154 de mandate), PNL - 20,04 (69 de mandate), USR - 8,87 % (30 de mandate), UDMR - 6,18 % (21 de mandate), ALDE - 5,62 % (20 de mandate), PMP - 5,34 % (18 mandate), iar minoritățile naționale au obținut 17 mandate. La Senat, PSD a câștigat 45,67 % din voturi (67 de mandate), PNL - 20, 41 % (30 de mandate), USR - 8,92 % (13 mandate), UDMR - 6,24 % (9 mandate), ALDE - 6 % (9 mandate) și PMP - 5,65 % (8 mandate).
