Actual· 4 min citire

Adevărul despre vaccinul antigripal. Te mai vaccinezi?

Adevărul despre vaccinul antigripal. Te mai vaccinezi?

Adevărul despre vaccinul antigripal. Te mai vaccinezi?

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 12 oct. 2016, 17:47

Gripa este o infecție respiratorie cu afectare generală, apariție sporadică, epidemică sau pandemică, provocată de virusul gripal. În fiecare an, odată cu scăderea temperaturilor, crește și pericolul contractării acestui virus.

Există trei tipuri de virusuri gripale: tipul A (cel mai agresiv, implicat în epidemii și pandemii), tipul B (implicat în infecții locale) și tipul C (cel mai puțin agresiv).

Cum se transmite virusul gripal?

Sursa de infecție o reprezintă omul bolnav cu formă agresivă de boală și/sau cu formă inaparentă. Modalitatea de transmitere este aeriană, prin picăturile Pfluge (picături de salivă eliminate odată cu aerul respirat).

Receptivitatea este generală, iar formele de boală variază de la ușoare până la forme cu agravare rapidă și evoluție fulminantă spre deces, iar imunitatea după vaccinare este scurtă, de aproximativ 6 luni.

Semne și simptome specifice

Tabloul clinic este dominat de alterarea stării generale cu febra mare (peste 38°C), frisoane, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), dureri oculare (la presiunea și la mișcările globilor oculari), tușe seacă iritativă epuizantă, cefalee frontală, somnolență sau agitație.

Pneumonia gripală, cea mai gravă complicație

Cea mai de temut este pneumonia gripală, de cele mai multe ori cu evoluție dramatică, rapid progresivă spre deces prin insuficientă respiratorie acută greu de tratat și de monitorizat. Alte complicații presupun suprainfectiile bacteriene cu apariția de traheite, bronșite, bronșiolite, meningoencefalite.

Antibioticele se administrează doar în cazul suprainfecțiilor bacteriene

În formele ușoare și comune, terapia constă în izolarea pacientului la domiciliu, în camere bine aerisite și ventilate, umidificate, sub tratament simptomatic și suportiv cu antipiretice (reduc febra), doze mari de vitamina C, antiseptice orale, descongestionante nazale, mucolitice. Tratamentul antibiotic nu se utilizează decât în caz de suprainfectie bacteriană, știut fiind faptul că antibioticele nu au eficacitate în cazul virusurilor. Că tratament etiologic, sunt recomandate medicamentele antivirale.

Vaccinarea antigripală și întărirea imunității, metode de a preveni gripa

Singura metodă specifică de a preveni gripă presupune vaccinarea anuală antigripală. Profilaxia nespecifică se face prin metode de creștere a imunității: alimentație bogată în fructe și legume, mișcare în aer liber, evitarea contactului cu persoanele bolnave și a aglomerațiilor etc.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) stabilește în fiecare an trei tipuri de tulpini de virusuri care vor formă structura unui vaccin adecvat fiecărei emisfere (nord și sud). Acestea reprezintă tulpinile cu cea mai mare probabilitate de a circulă în sezonul rece din acel an.

Octombrie și noiembrie, perioada optimă pentru vaccinare

În fiecare an, tipurile de tulpini care compun vaccinul se schimbă. De aceea, vaccinurile nu pot fi folosite decât pentru acel sezon. Perioada optimă de vaccinare este la începutul sezonului rece (octombrie și noiembrie). Cu cât mai devreme, cu atât mai bine, deoarece, din momentul vaccinării, imunitatea apare la aproximativ 2 săptămâni prin anticorpii protectori specifici. De obicei, perioada de protecție este de 6 luni, dar se poate prelungi până la 12 luni, conform farmaciata.ro.

Există efecte secundare?

Efectele secundare pot fi locale sau sistemice, de regulă reduse că intensitate și foarte rare. Cele locale sunt: durere și roșeața la nivelul injectării. Cele sistemice sunt mult mai rare: nevralgii, parestezii, oboseală, dureri de cap, transpirații, tremurături, dureri musculare sau articulare, febra. În cazuri foarte rare, pot apărea reacții alergice grave sau afectări ale sistemului nervos central.

Cine trebuie să se vaccineze?

Indicațiile pentru vaccinare ale OMS și Ministerului Sănătății cuprind următoarele grupe de persoane că prezentând risc crescut pentru formele severe de boală: persoanele peste 65 de ani, cele sub 65 de ani bolnavi cronici cu afecțiuni cardiace sau respiratorii, cu diabet zaharat, sindroame de imunodeficienta, bolnavii de cancer, gravidele, copiii între 6 și 23 de luni și personalul medical. În afară acestora, orice persoană se poate vaccina la cerere.

Principalul avantaj al vaccinării antigripale este protecția ridicată contra gripei, de 90-95%. Există însă și beneficii colaterale, în sensul unui grad de imunitate încrucișată cu alte tulpini de virusuri paragripale, numărul de infecții respiratorii ușoare din sezonul rece scăzând semnificativ.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News