Adevărul despre blesteme. Se spune că acestea se împlinesc dacă la mijloc există o nedreptate

Blestem
Vorbe vechi din popor spun că Dumnezeu îi pedepsește pe cei care blesteamă. Sufletul încărcat de mânie nu poate atrage decât nenorociri asupra lui. Dar cât de puternic este blestemul și cât adevăr stă în credințele populare?
Blestemele s-au moștenit din cele mai vechi timpuri, fiind strâns legate de credința în forțe divine, răzbunătoare, care pot arunca urgia asupra muritorilor. De cele mai multe ori, erau însoțite de practici specifice magiei negre. Se foloseau vrăji și obiecte magice care puteau asigura împlinirea blestemului. Este una dintre cele mai vechi superstiții ale lumii, prezentă în toate credințele și în istoria tuturor popoarelor. A rezistat de-a lungul secolelor, s-a transmis din generație în generație, ba chiar s-a perfecționat.
În popor se spune că blestemele se împlinesc dacă la mijloc există o nedreptate, dar blestemele aruncate asupra unui om nevinovat se vor întoarce asupra celui care le-a rostit. Unii le spun din obișnuință, fără să se gândească la sensul cuvintelor. Alții cred în puterea lor, iar necazurile care se abat asupra celor blestemați, dintr-o pură coincidență, le iau drept dovezi că blestemele funcționează. Iar cei care se tem de ele încearcă să se protejeze cu descântece sau cu rugăciuni. „În opinia mea, credința în blesteme reflectă nevoia oamenilor de mister. Atunci când se întâmplă lucruri pentru care oamenii nu găsesc o explicație logică, satisfăcătoare, imediată, credința în blesteme, vrăji și farmece completează acest gol.
De secole întregi, lumea încearcă să afle dacă forța blestemelor este adevărată sau nu, dacă ele seamănă urgia, necazurile, boala sau moartea. Părerile sunt împărțite, dar mereu apar întâmplări nefericite care pot fi puse pe seama blestemelor, scrie libertatea.ro.
Cine nu a auzit de blestemul lui Tutankamon? După ce a descoperit mormântul marelui faraon, lordul Carnarvon, care a finanțat expediția, a murit subit, urmat apoi de fratele lui și de alte zece persoane care au asistat la dezgroparea mumiei. Istoria s-a repetat și după descoperirea altor mumii regale din vechiul Egipt, iar cei care le-au tulburat somnul de veci fie au plătit cu viața, fie au suferit de boli cumplite. Până și scufundarea Titanicului pare să aibă legătură cu blestemul faraonilor. Se pare că în cala vasului era transportată clandestin mumia unei preotese a faraonului Amenhotep al IV-lea. Unele decese puse pe seama mumiilor egiptene au fost explicate prin faptul că purtau bacterii ucigașe, dar altele au rămas un mister.
Soarta familiei Kennedy, care pare să fi fost blestemată, este cât se poate de bizară. Totul a început cu asasinarea lui John F. Kennedy, în 1963, urmată de uciderea fratelui său, Bobby Kennedy, în 1968. De asemenea, Ted Kennedy, fratele lor, a avut un accident de mașină grav, dar a scăpat cu viață. Ghinionul nu s-a terminat aici, deoarece în anul 1999, fiul lui John F. Kennedy a murit într-un accident aviatic, alături de soția lui și de sora acesteia.
Rugăciunile se bazează pe cuvinte care pot să răspândească liniștea sufletească și pacea. Vrăjile sau blestemele se bazează tot pe forța cuvintelor, dar ele sunt dovada răutății sufletului omenesc, cum spunea părintele Cleopa. Blestemul se naște din ură, gelozie sau invidie și este o formă de răzbunare. De aceea, mulți oameni se tem de energia negativă pe care o transmit blestemele. „Blestemul este o dovadă a puterii extraordinare pe care oamenii o acordă cuvintelor, putere dependentă de decizia celui care le aude de a crede sau nu în ele. Blestemul are o putere la fel de mare ca a oricărei alte credințe și nu este una neglijabilă. Norocul nostru este că putem alege în ceea ce credem. Credința în blestem determină persoana respectivă să își imagineze că blestemul se va împlini. Când persoana este blestemată, dar nu are cunoștință de acest lucru sau nu crede în el, nu se întâmplă nimic, iar când nu este blestemată, dar doar își imaginează că este, prevestirile se adeveresc. Blestemul presupune, așadar, o autosugestionare negativă”, explică dr. Violeta Enea.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























