Generalul Mihai Carman, o legenda a spionajului românesc, a murit joi, la vârsta de 94 de ani. Caraman a fost creierul celei mai complexe acțiuni de spionaj la care a participat România comunistă, în timpul Războiului Rece.
Generalul Mihai Caraman a murit la vârsta de 95 de ani. În ultimele sale zile, a fost internat la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca din Capitală.
Acțiunea „rețelei Caraman” se înscrie în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece, contribuind în mod incontestabil la menținerea echilibrului între cele două blocuri politico-militare (NATO și Pactul de la Varșovia), la destindere și sporirea încrederii, potrivit istoricului Florian Banu, autorul unei cărți despre legendarul spion, într-un interviu în Historia.
Mihai Caraman le-a făcut autorului despre modul cum a făurit și coordonat rețeaua, care a spart informativ NATO.
POtrivit istoricului, informațiile obținute din interiorul N.A.T.O. și transmise sovieticilor au contribuit la prevenirea oricărei confruntări între armatele Pactului de la Varșovia și cele ale Alianței nord-atlantice. .
După arestarea ultimului agent al rețelei Caraman, în august 1969, un memorandum intern de evaluare a impactului acestei acțiuni sublinia faptul că, în istoria de 20 de ani (în 1969) a Alianței nord-atlantice, „aceasta este probabil cea mai gravă breșă de securitate care a fost detectată la NATO”.
Cu cei 12 agenți de care dispunea Mihai Caraman la Paris, a penetrat atât Organizația Atlanticului de Nord, cât și ministerele franceze de Externe și de Finanțe, Poliția, Banca Mondială și Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică.
Cea mai cunoscută biografie a sa, "Mihai Caraman, Un spion român în Războiul Rece", a fost scrisă de istoricul Florian Banu.
