A fost publicată execuția bugetară din primele 6 luni: cheltuielile de personal au SCĂZUT, cele de investiții au CRESCUT. Cum stăm cu veniturile

”Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere față de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei", precizează sursa citată.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile s-au cifrat la 210,19 miliarde de lei, în creștere, în termeni nominali, cu 9,8%

Pe partea de venituri, majorarea din primele șase luni ale acestui an a fost influențată de redresarea indicatorilor economici, de recuperarea parțială a unor categorii de venituri (contribuții de asigurări și TVA), dar și de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada martie - mai - caracterizată preponderent de lockdown), precizează ministerul de resort.

Cele mai importante creșteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA (41,5% an/an), al contribuțiilor de asigurări (13,8%), fondurilor europene (38,9%), accize (21,2%), respectiv impozit pe salarii și venit (16,9%).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,29 miliarde de lei în primul semestru 2021, consemnând o creștere de 16,9% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,4%), impozitul pe dividende (+28%), respectiv Declarația unică (+27,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,9% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,6%, determinată de accelerarea încasărilor înregistrate în perioada martie - mai în condițiile bazei reduse de anul trecut.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 62,38 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2021, în creștere cu 13,8% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din martie - mai 2020, cât și recuperării unor venituri din contribuțiile aferente anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,43 miliarde de lei în intervalul ianuarie - iunie 2021, în creștere cu 12,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenții economici , cu o dinamică pozitivă de 16% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,93 miliarde de lei în primele șase luni ale anului curent, în creștere cu 41,5%. În același timp, restituirile de TVA au însumat 12,21 miliarde de lei în perioada analizată, cu 1% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată atât de baza comparabilă (în principal intervalul martie - mai 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA), cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,53 miliarde de lei în primul semestru 2021, în creștere cu 21,2% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,7% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susținută și de majorarea accizei la țigarete, respectiv un avans de 22% al încasărilor din accizele pentru produse energetice, în condițiile normalizării consumului de carburanți față de perioada de referință, precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 13,06 miliarde de lei în primul semestru din 2021, înregistrând o creștere de 11,4% (an/an), această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,48 miliarde de lei în primele șase luni ale anului 2021, în creștere cu 38,9% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

La nivelul cheltuielilor, pe primele șase luni ale anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal au însumat 55,71 miliarde de lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de ianuarie-iunie 2020. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,27 milioane de lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 de aproximativ 1,52 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 27,47 miliarde de lei, în creștere cu 8,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 33,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,9%. Conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,97 miliarde de lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 75,25 miliarde de lei, în creștere cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020, care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% față de cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021, care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 16% față de decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19.

Astfel, până la sfârșitul lunii iunie, s-au plătit pe măsuri active 1,38 miliarde de lei, respectiv 571,59 milioane de lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 190,45 milioane de lei pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 268,5 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 44,97 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 302,46 milioane de lei indemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, au fost continuate decontările indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii iunie plățile au fost de 2,17 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile s-au ridicat la 3,26 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,49 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,76 miliarde de lei, cu 32,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,35 miliarde de lei, în creștere cu 32,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,12 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2021, subliniază sursa citată.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 178,47 milioane de lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Ținta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

Consiliul European a adoptat, la jumătatea lunii iunie, o recomandare în cadrul procedurii de deficit excesiv care a fost demarată în cazul României și, în conformitate cu această recomandare, România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2024, cel mai târziu.

Începând cu 2020, România, spre deosebire de alte state membre, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE), situația acesteia fiind reevaluată în primăvara anului curent. Procedura a fost inițiată în luna aprilie a anului 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, ca urmare a unei politici fiscale expansioniste, potrivit Agerpres.