Dragnea a primit motivarea din dosarul Referendumul. Instanţa: Condamnarea cu suspendare, suficientă
Completul de 5 judecători din cadrul ICCJ a făcut publică motivarea din dosarul "Referendumul", în care Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare. Judecătorii motivează, în document, că sentinţa de doi ani de închisoare cu suspendare este suficientă pentru faptele comise de acesta. Magistraţii mai spun, pe de altă parte, că Dragnea a ales să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura "rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, fapt ce a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot". Motivarea a fost făcută publică după un an de la sentinţa definitivă. Iniţial, Dragnea a fost condamnat, în primă instanţă, la un an de închisoarea, dar apoi a primit verdictul defintiv: 2 ani de închisoare cu suspendare. Decizia a fost dată de completul de 5 judecători, din care făcea parte şi Livia Stanciu. Dragnea este acuzat de DNA că la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
Magistraţii anunţă că suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, raportată la gravitatea faptelor lui Liviu Dragnea:
"Suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, în raport de gravitatea faptei, dar şi de circumstanţele ce caracterizează apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, condamnarea primită reprezentând o sancţiune suficientă pentru a atrage atenţia apelantului intimat inculpat şi pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudine corecte, de respect faţă de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică şi a opţiunii corelative pe care orice cetăţean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept", susţin judecătorii ICCJ, într-un pasaj din motivarea obţinută, în exclusivitate, de Realitatea Tv.
Totodată, judecătorii mai subliniază că Dragnea are aptitudinea subiectivă de a-şi analiza acţiunile, de a conştientiza efectele faptelor sale şi de a se îndrepta pentru viitor, prin abţinerea de la repetarea unor asemenea fapte.
"În contextul cauzei, Completul de 5 Judecători susţine concluzia primei instanţe, în sensul că scopul educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 din Codul penal anterior, poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei, din datele prezentate privind persoana inculpatului rezultând că acesta are aptitudinea subiectivă de a-şi analiza acţiunile, de a conştientiza efectele faptelor sale şi de a se îndrepta pentru viitor, prin abţinerea de la repetarea unor asemenea fapte".
Magistraţii mai spun, pe de altă parte că Dragnea a ales să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, fapt ce a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot:
"Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel naţional al campaniei electorale din partea PSD, dar şi secretar general al acestui partid şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, funcţii publice care impuneau un comportament ireproşabil, în spiritul respectului datorat normelor legale şi morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situaţii distincte, să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăţi democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral".
În schimb, Completul de 5 judecători mai notează, referitor la Liviu Dragnea, "atitudinea sa de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale". Potrivit Realitatea Tv, aici se regăseşte justificarea majorării pedepsei, de la 1 an de închisoare cu suspendare, la doi ani de închisoare cu suspendare:
"Fără a ignora circumstanţele personale favorabile apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, prezentarea în faţa instanţelor, ori de câte ori a fost solicitat şi poziţia sa în societate (aspecte valorificate și la stabilirea modalității de executare a pedepsei), Completul de 5 Judecători constată că aceste circumstanţe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale şi a existenţei elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale".
22 aprilie 2016: ziua în care Dragnea a fost condamnat definitiv
Reamintim că președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, pe 22 aprilie 2016, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".
Un complet de 5 judecători, condus de Livia Stanciu, a majorat pedeapsa în cazul lui Liviu Dragnea de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanța de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare.
De asemenea, completul a majorat și termenul de încercare în cazul liderului PSD de la trei la patru ani.
Tot acum, Instanța supremă a menținut sentințele date în cazul celorlalți inculpați din acest dosar, cu excepția a doi dintre ei — Adriana Vespe și Daniela Vlăduț — acestea fiind achitate.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnați, inclusiv de Liviu Dragnea.
Care sunt acuzaţiile
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.