A început prima zi a negocierilor directe între rebelii sirieni și regimul de la Damasc, la Astana
Reprezentanţii președintelui Bashar al-Assad și rebelii sirieni își desfășoară luni, la Astana, prima rundă a negocierilor directe de la declanșarea războiului în Siria, care ar urma să se concentreze asupra consolidării unei fragile încetări a focului, comentează AFP, citat de Agepres.
Membrii diferitelor delegații au sosit în cursul zilei de duminică în capitala kazahă pentru negocieri care sunt programate să înceapă la ora 08:00 GMT și care vor aduce față în față pentru prima oară regimul de la Damasc și combatanți rebeli, opozanții politici rămânând de această dată în rol de consilieri.
Grupurile rebele, sprijinite de Turcia, precum și regimul, susținut de Rusia și Iran, au dat asigurări anterior că discuțiile vor fi centrate înainte de toate asupra întăririi armistițiului intrat în vigoare la 30 decembrie, care rezistă oarecum în pofida încălcărilor sale cu regularitate de către ambele părți.
Obiectivul regimului de la Damasc este, de asemenea, să obțină avansarea unei soluții politice "globale" după aproape șase ani de război. Președintele sirian i-a invitat astfel pe rebeli să depună armele în schimbul unei amnistii, precum și la încheierea unor acorduri de 'reconciliere' care s-ar traduce prin evacuarea combatanților, punând capăt în schimb bombardamentelor și asedierii orașelor de către forțele guvernamentale.
Delegația rebelilor, compusă inițial din opt membri, a fost extinsă la un total de 14 reprezentanți cărora li se adaugă 21 de consilieri, potrivit unei surse apropiate opoziției.
Șeful delegației, Mohammed Allouche, care este un responsabil al grupării Jaish al-Islam (Armata Islamului), a sosit la Astana însoțit de 10 șefi ai combatanților, între care se află Fares Bouyouch de la Armata Idlebului, Hassan Ibrahim de la Frontul Sudului și Mamoun Hajj Moussa de la grupul Suquor al-Sham.
"Suntem aici pentru a realiza cererile poporului sirian. Nu este vorba despre o înlocuire a procesului de la Geneva. Dacă nu credeam într-o soluție politică, nu am fi venit la Astana", a declarat pentru AFP Fares Bouyoush de la Armata Idlebului.
Negocierile de la Astana urmează să pună bazele unei reglementări care să fie aprofundată în cursul viitoarelor discuții pentru pace programate să înceapă la 8 februarie, la Geneva, sub egida ONU.
Bashar Jaafari, care conduce delegația regimului compusă din 10 emisari, a indicat la rândul său că aceste convorbiri trebuie să servească și la distanțarea rebelilor considerați "moderați" de jihadiștii grupării Statul Islamic și de cei ai frontului Fateh al-Sham (ex-Front al-Nosra, Al-Qaida în Siria), potrivit agenției oficiale siriene SANA.
Aceste discuții, care vor dura mai multe zile la hotelul Rixos din Astana, intervin în timp ce președintele Assad este în poziție de forță după victoria sa la Alep, al doilea oraș ca mărime al Siriei, preluat total de sub controlul rebelilor cu ajutorul aviației rusești și a milițiilor iraniene.
Cele două delegații vor lua loc alături de emisarul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura. Acesta a salutat duminică începerea convorbirilor ca fiind o "inițiativă bună", potrivit agențiilor de presă rusești.
Nu toți responsabilii rebeli au confirmat totuși că ar fi pregătiți pentru un astfel de format al discuțiilor cu regimul.
Occidentalii vor avea o prezență minimă: SUA, Franța și Marea Britanie vor fi reprezentate prin ambasadorii lor. Uniunea Europeană va fi de asemenea reprezentată.
Până în prezent, convorbirile — în special Geneva I și Geneva II — au eșuat în tentativa de a pune capăt conflictului în Siria, soldat cu peste 310.000 de morți din 2011 până în prezent.
Discuțiile de la Astana reprezintă de asemenea un prim test în tentativa reglementării relațiilor între Moscova și Ankara, care au depășit recent aproape un an de criză gravă în cadrul acestora, și un pas în favoarea dezangajării progresive a americanilor în dosarul sirian.
Cei doi inițiatori ai convorbirilor de la Astana, alături de Iran, rămân totuși divizați cu privire la soarta lui Bashar al-Assad. Opozanții susținuți de Turcia vor plecarea sa la începutul unui proces de tranziție, ceea ce regimul refuză categoric.
Ankara a manifestat totuși o anume flexibilitate față de poziția Moscovei, vicepremierul turc Mehmet Simsek recunoscând săptămâna trecută că o reglementare fără Assad "nu ar fi realist?".